SINTEZĂ: Ce modificări finale au adoptat parlamentarii la Codul de procedură penală?

Traian Dobre
19 iunie 2018 4 min read
Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost...

Modificările la Codul de procedură penală au fost adoptate, în ședința de urgență din 18 iunie a Camerei Deputaţilor, cu 175 de voturi “pentru”, 78 “împotrivă” și o abţinere. Partidele din opoziție, PNL și USR, care au votat împotrivă, au anunțat că vor ataca hotărârea la Curtea Constituțională. 

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost adoptat și de Senat, în urmă cu cinci zile, așa cum Legestart a detaliat aici. Proiectul va fi trimis spre promulgare președintelui Klaus Iohannis.

• În Comisia specială pentru legile justiţiei proiectul a mai suferit modificări, printre acestea numărându-se şi art. 4 (prezumţia de nevinovăţie), care prevede în noua formă:

"Dacă organele judiciare au comunicat public date şi informaţii privind începerea urmăririi penale, luarea unor măsuri preventive sau trimiterea în judecată a unei persoane, acestea au obligaţia să publice, în aceleaşi condiţii, şi soluţiile de clasare, renunţare la urmărire penală sau încetare a procesulu penal, ori soluţiile de achitare, încetarea procesului penal sau restituire la Parchet pronunţate de către instanţele de judecată". (n.r. sublinierile sunt completările aduse amendamentului, față de forma adoptată iniţial de Senat)

• De asemenea, la art. 10 (dreptul la apărare) a fost înlocuit cuvântul “faptelor”, cu “probelor”:

“Exercitarea dreptului de a nu da nicio declaraţie nu poate fi utilizată împotriva suspectului sau inculpatului în nicio fază a procesului penal, neputând constitui o circumstanţă personală care să justifice convingerea organelor judiciare că persoana este vinovată de săvârşirea infracţiunii pentru care este cercetată şi nu poate fi utilizată la coroborarea probelor.”

• La art. 21 (introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente), sintagma “până la emiterea rechizitoriului” a fost înlocuită de “până la începerea cercetării judecătoreşti”:

“Introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părţii îndreptate, potrivit legii civile, până la începerea cercetării judecătoreşti”.

• Un alt amendament adoptat a fost cel referitor la alin. (4) al art. 25 (rezolvarea acțiunii civile în procesul penal), actualmente abrogat, care va prevede:

“Dispoziţiile instanţei penale cu privire la latura civilă sunt opozabile doar părţilor din procesul penal în care s-a pronuţat hotărârea.”

• Art. 83 (drepturile inculpatului) lit. b1) a fost modificat la forma inițială, dinainte de a fi adoptat de Senat:

“Dreptul de a fi încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, email sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces verbal. Absenţa sa nu împiedică efectuarea actului”.

• La art. 94 (consultarea dosarului), a fost schimbat doar intervalul orar de pregătire a avocatului apărării în judecarea cererilor privind măsurile preventive, de la 6 ore, la 4 ore.

• La sfârşitul art. 103 alin. (2) (aprecierea probelor), sintagma “dincolo de orice îndoială rezonabilă” a fost înlocuită cu “dincolo de orice îndoială”:

“În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială”.

• La art. 116 alin. 23 (obiectul și limitele declarației martorului) au fost aduse următoarele amendamente: "O persoană nu poate avea mai multe calităţi de martor fără identitate reală şi nici nu poate fi în acelaşi timp şi martor ameninţat şi martor protejat în aceeaşi cauză".

Iar la următorul alineat, alin. 24, membrii Comisiei speciale au modificat astfel:

"Martorul poate fi însoţit de avocat în faţa organelor judiciare şi în faţa organelor judiciare şi se poate consulta cu acesta, inclusiv în condiţii de confidenţialitate, pe tot parcursul audierii."

• La art. 164 (perchezițiile făcute la instituții sau autorități publice) s-a revenit la forma inițială a proiectului propus de PSD, care prevede că se aplică aceleași reguli ca la perchezițiile domiciliare, prevăzute la art. 157-163.

Ce mai reţinem, din amendamentele adoptate:

  • absenţa nejustificată a avocatului nu poate să atragă consecinţe juridice în privinţa inculpatului;
  • măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate. dacă există probe sau indicii temeinice că bunurile în cauză au fost obţinute din activităţi infracţionale;
  • măsurile asigurătorii nu pot depăşi o durată rezonabilă şi vor fi revocate dacă această durată este depăşită sau dacă temeiurile avute în vedere la luarea lor nu mai subzistă;
  • la verificarea în cursul judecăţii, dacă se constată că actele sau probele efectuate sau administrate în cursul cercetării penale sunt lovite de nulitate, acestea sunt eliminate din cauză, indiferent de soluţia pronunţată în cursul verificării prealabile;
  • recursul în casaţie în favoarea inculpatului poate fi declarat oricând.

Ai nevoie de Codul de procedură penală? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
 
 comentarii

Noua platformă de informare juridică dezvoltată de Indaco este aici!

După trei decenii de experiență în dezvoltarea soluțiilor juridice, Indaco Systems prezintă lege6.ro, o nouă platformă guvernată de AI, care se auto-îmbunătățește zilnic

lege6 logo