Ministerul Muncii propune modificări importante la Codului Muncii împotriva violenței și hărțuirii la locul de muncă.
Ministerul Muncii a lansat în dezbatere publică Proiectul de Lege privind modificarea Codului Muncii, ca urmare a ratificării de către România a Convenției nr. 190/2019 a Organizației Internaționale a Muncii. Convenția vizează eliminarea violenței și hărțuirii în lumea muncii și a fost adoptată pe 21 iunie 2019 la Geneva. România a ratficat această convenție prin Legea nr. 69/2024.
Proiectul de lege propune definirea clară a violenței și hărțuirii la locul de muncă și introduce măsuri de prevenire a acestora. Violența și hărțuirea sunt descrise ca fiind orice comportamente, practici sau amenințări inacceptabile, care lezează demnitatea unei persoane sau creează un mediu ostil, umilitor, ofensator sau degradant, având potențialul de a provoca daune fizice, psihologice, sexuale sau economice.
Extinderea protecției angajaților
Dacă proiectul va fi adoptat, protecția angajaților s-ar extinde nu doar la locul de muncă propriu-zis, ci și în alte contexte, precum:- în spațiile publice sau private atunci când acestea constituie locuri de muncă;
- în locurile de plată, de odihnă, în sălile de mese, în vestiarele și grupurile sanitare puse la dispoziție de angajator;
- în timpul deplasărilor în interes de serviciu, instruirii/formării sau evenimentelor sociale legate de muncă;
- pe durata deplasării către și dinspre locul de muncă;
- în comunicările prin tehnologia informației și comunicațiilor;
- spațiile de cazare puse la dispoziție de angajator.
Noi obligații pentru angajatori
Potrivit proiectului de lege, angajatorii vor fi obligați să informeze și să formeze angajații, dar și alte persoane implicate în procesul de muncă (precum voluntari, șomeri sau persoane aflate în verificarea aptitudinilor), cu privire la: - riscurile de violență și hărțuire identificate ; - măsurile de prevenire și protecție asociate; - drepturile și responsabilitățile salariaților referitoare la acest aspect. De asemenea, angajatorii ar avea următoarele obligații: - să ia măsurile necesare de prevenire a riscurilor psihosociale asociate violenței și hărțuirii la locul de muncă; - să desemneze cel puțin un angajat căruia să îi repartizeze, prin fișa postului, și atribuții în domeniul prevenirii hărțuirii/violenței la locul de muncă; - să țină cont și de principii generale de planificare a prevederii, de evitare, și de combatere la sursă a riscurilor psihosociale asociate violenței și hărțuirii la locul de muncă; - să introducă în regulamentul intern reguli privind prevenirea și combaterea violenței și hărțuirii în raportul de muncă; - să asigure protecția victimelor și persoanelor care reclamă fapte de hărțuire sau violență, împotriva oricăror abuzuri sau presiuni exercitate împotriva lor, sub sancțiunea unei amenzi cuprinse între 5000 de lei și 1000 de lei; - să protejeze dreptul la viață privată al persoanelor implicate și confidențialitatea derulării procedurilor administrative; - să modifice la cerere locul sau felul muncii victimelor violenței sau hărțuirii sau să le acorde zile libere plătite.Modificarea temporară a locului și felului muncii salariatului afectat
- În situația în care există un pericol iminent și grav pentru viața, sănătatea sau siguranța salariaților din cauza violenței și hărțuirii, acolo unde este posibil, angajatorul va putea modifica temporar locul sau felul muncii cu acordul salariatului, corespunzător pregătirii sale profesionale, cu respectarea condițiilor generale și specifice de ocupare a postului, care să-i asigure securitatea și sănătatea la locul de muncă.
- În cazul victimei hărțuirii și violenței în domeniul raporturilor de muncă, modificarea locului sau felului muncii se va putea realiza în baza cererii salariatului.
- În cazul în care există un pericol iminent și grav pentru viața, sănătatea sau siguranța salariaților din cauza violenței și hărțuirii, acolo unde nu este posibilă modificarea locului sau felului muncii, inclusiv în situația în care nu este posibilă prestarea muncii în regim de telemuncă, angajatorul acordă zile libere plătite pentru salariații afectați. Condițiile de acordare a acestora și numărul de zile libere avute în vedere sunt stabilite în regulamentul intern sau negociate în contractul colectiv de muncă.
>Neacordarea de către angajator a zilelor libere stabilite în condițiile prevăzute în regulamentul intern sau în contractul colectiv de muncă aplicabil se va sancționa cu amendă de la 5000 la 10000 lei.