Senatul va dezbate un proiect de lege care prevede ca înființarea unei societăți comerciale, la Registrul Comerțului, să se poată face fără prezența asociaților/administratorilor, dacă aceștia au împuternicit un avocat specializat să se ocupe de actele firmei. De asemenea, avocatul va putea derula integral procedurile în situații juridice precum starea unor imobile, în materia construcţiilor şi urbanismului, a liberei circulaţii, a declaraţiei privind cazierul fiscal pentru cetăţenii străini, ori a actelor constitutive ale fundaţiilor sau a actelor de stare civilă. Mai exact, susțin inițiatorii proiectului, “pentru uşurarea relaţiei cetăţeanului cu autoritatea, solicitarea unor înscrisuri - cum ar fi cazierul judiciar sau actele de stare civilă, propunem ca aceste documente să poată fi eliberate şi avocatului - ca reprezentant al clientului, pe baza împuternicirii avocaţiale”. Art. I. - Declaraţiile pe proprie răspundere care se anexează la cererea de înregistrare/alte cereri pot avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică şi pot fi transmise la oficiul registrului comerţului fără nicio altă formalitate, prin mijloace electronice, cu semnătura electronică sau prin servicii de poştă şi curier. Declaraţiile pe proprie răspundere pot fi şi în formă autentică, certificată de avocat sau date la oficiul registrului comerţului. Art. II. - Specimenul de semnătură, acolo unde legea prevede, se transmite la oficiul registrul comerţului legalizat de notarul public sau certificat de avocat ori sub forma unui înscris sub semnătură privată, fără nicio altă formalitate, sau se poate da la oficiul registrului comerţului. Art. III. - Declaraţia privind beneficiarul real prevăzută în Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, poate avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică şi poate fi transmisă la oficiul registrului comerţului fără nicio altă formalitate, prin mijloace electronice, cu semnătura electronică sau prin servicii de poştă şi curier. Declaraţia privind beneficiarul real poate fi şi în formă autentică, certificată de avocat sau dată la oficiul registrului comerţului. Totodată, proiectul prevede ca în fața autorităților publice, avocatul să poată depune documente în numele clientului. Art. IV. - Următoarele documente pot fi, după caz, transmise sau folosite în faţa autorităţilor şi instituţiilor competente şi în formă certificată de avocat:

1. declaraţia privind lipsa litigiilor cu privire la un imobil necesară pentru obţinerea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire;
2. declaraţia pe proprie răspundere pentru încheierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi;
3. declaraţia pe proprie răspundere a vânzătorului că imobilul nu este revendicat conform Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare si nu există alte litigii în legătura cu acesta;
4. orice acte sau copii certificate a căror depunere nu este necesară în vederea încheierii unui act în forma autentică.

Propunerea legislativă îi va ajuta pe cetățenii străini, acționari sau administratori de firme, care nu pot veni în România să depună acte pentru toate autoritățile de care au nevoie pe parcursul procedurilor de certificare a societății. Astfel, aceștia își vor da acordul prin consulatele și ambasadele țării noastre, ca un avocat să le reprezinte interesele. Art. VII. - Alineatul (7) al articolul 30 din Legea nr. 248/2005, privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, se modifică ş va avea următorul cuprins: "(7) Declaraţiile prevăzute la alin. [1] lit. b) şi d) trebuie să fie autentificate în ţară de notarul public sau certificate de avocat, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în faţa autorităţilor străine, să îndeplinească condiţiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999, aprobata prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare, cu excepţia celor ce emană dintr-un stat cu care România a încheiat tratate, convenţii sau acorduri de asistenţă juridică, în materie civilă sau de drept al familiei, care prevăd scutirea de supralegalizare. Declaraţiile trebuie să fie eliberate părţilor în două duplicate, dintre care un duplicat se păstrează de către însoţitor, iar al doilea duplicat însoţeşte paşaportul minorului."   Art. VIII. - Alineatul (4) al articolului 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal, se modifică şi va avea următorul cuprins: "(4) Persoanele fizice şi juridice străine care nu sunt înregistrate fiscal în România şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) nu au obligaţia să prezinte certificatul de cazier fiscal, fiind suficientă declaraţia autentică sau certificată de avocat pe propria răspundere a persoanei fizice sau a reprezentantului persoanei juridice, după caz, din care să rezulte că nu au săvârşit fapte şi nu s-au aflat în situaţii de natura celor care se înscriu în evidenţa cazierului fiscal, precum sică nu sunt înregistraţi fiscal în România." De asemenea, cererea-tip pentru obţinerea copiilor şi extraselor de pe cazierul judiciar poate fi depusă şi electronic în condiţiile prevăzute la art. 34 alin. (2) sau, pe baza unei procuri avocaţiale, în formă certificată de avocat, şi este scutită de taxe." De asemenea, comunicarea tuturor datelor înscrise în actele de stare civilă se va putea face, în cazuri temeinic justificate, şi la cererea unui avocat, care acţionează în baza unui contract de asistenţă juridică încheiat conform dispoziţiilor legale şi statutare." Rapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României