Ordinul nr. 20266/50/2023 pentru aprobarea Metodologiei privind măsurile de prevenire a violenţei domestice este în vigoare de la 20 aprilie 2023. Actul normativ reglementează o serie de măsuri în vederea prevenirii violenţei domestice, în scopul diminuării acestui fenomen şi al creşterii gradului de conştientizare a efectelor acestuia atât de către agresor şi de către victimă, cât şi de către autorităţi publice şi opinia publică.
Obiectivele metodologiei vizează:
a) utilizarea unei abordări unitare pentru prevenirea violenţei domestice, înainte ca aceasta să apară;
b) reducerea inechităţilor bazate pe discriminarea pe criteriul de sex;
c) reducerea comportamentului antisocial al agresorilor;
d) reducerea costurilor şi consecinţelor economice şi sociale directe şi indirecte asociate cu violenţa domestică.
Măsurile pentru prevenirea situaţiilor de violenţă domestică reprezintă un element esenţial în politicile publice, care trebuie să se regăsească, în mod obligatoriu, în toate acţiunile instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul violenţei domestice de la nivel local.
Prevenirea violenţei domestice presupune un set complex de măsuri, aplicabile de către instituţiile cu competenţe în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice; aceste măsuri au drept scop principal reducerea fenomenului violenţei domestice şi sprijinirea, cu prioritate, a potenţialelor victime şi descurajarea potenţialilor agresori în ceea ce priveşte comiterea unor fapte de violenţă domestică, urmărindu-se schimbarea comportamentului social al acestora din urmă şi reducerea factorilor care favorizează în mod direct şi indirect comiterea actelor de violenţă domestică.
Factorii care favorizează comiterea actelor de violenţă domestică se referă, în principal, la:
a) atitudinile şi stereotipurile sociale care legitimează rolul dominant al bărbatului;
b) percepţia asupra desfacerii căsătoriei (nerecunoaşterea de către agresor a desfacerii căsătoriei/teama manifestată de către victimă, din diferite motive, de a se separa de agresor);
c) nivelul ridicat de toleranţă al societăţii faţă de violenţa domestică;
d) prezentarea situaţiilor de violenţă domestică prin mijloacele de comunicare în masă, fără a însoţi aceste informaţii de sancţiuni aplicate agresorilor şi de mijloace şi măsuri de sprijin pentru victime;
e) concepţia agresorilor despre viaţă şi familie, care este bazată pe mentalitatea tradiţională de superioritate a bărbatului asupra femeii şi pe un raport inegal de putere;
f) consumul excesiv de alcool (unul sau ambii parteneri consumă alcool);
g) gelozia partenerului/partenerilor;
h) infidelitatea partenerului/partenerilor;
i) problemele sexuale ale cuplului;
j) certurile cu privire la copii (existenţa unor copii nedoriţi/copii din alte relaţii, divergenţele în legătură cu modul de creştere şi educaţie a acestora, custodia copilului, realizarea programului de vizitare a copilului);
k) dorinţa partenerei de a deveni independentă din punct de vedere financiar - consolidarea statutului femeii în familie;
l) existenţa unor dificultăţi care vulnerabilizează cuplul (lipsa unei locuinţe, venituri insuficiente, stare de boală a unuia sau a ambilor parteneri, lipsa locurilor de muncă/şomajul asociat cu sentimente de insecuritate);
