În cadrul ședinței desfășurate din 27 martie 2025, Curtea Constituțională a României, cu unanimitate de voturi, a respins obiecțiile depuse de trei formațiuni politice – AUR, POT și SOS împotriva proiectelor legislative privind apărarea țării:
- Legea privind controlul utilizării spațiului aerian național – care permite doborărea dronelor acre încalcă ilegal spațiul național; şi
- Legea privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor şi operațiunilor militare pe teritoriul statului român.
Controlul utilizării spațiului aerian național
Curtea a analizat reglementările din Legea privind controlul utilizării spațiului aerian național şi a respins obiecțiile de neconstituționalitate formulate de parlamentarii aparținând grupurilor S.O.S. România, Alianței pentru Unirea Românilor și Partidului Oamenilor Tineri, constatând că dispozițiile art.7 alin.(2) și (3), art.23, art.25, art.26 alin.(1) și (2) din Legea privind controlul utilizării spațiului aerian național sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Argumentația Curții
Curtea a subliniat că implicarea autorităților militare desemnate din cadrul Alianței Nord-Atlantice (N.A.T.O.) sau a structurilor forțelor statelor aliate, în controlul aerian național, se înscrie în obligațiile internaționale asumate de România în calitate de stat membru N.A.T.O. Această colaborare, de tip partajat, nu constituie o afectare a suveranității naționale, ci reprezintă o modalitate de consolidare a apărării spațiului aerian, integrat în contextul colectiv al Alianței.
De asemenea, Curtea a clarificat că reglementarea unei competențe partajate nu alterează suveranitatea națională , în condițiile în care constituie o modalitate de apărare a spațiului aerian național, care este integrat în spațiul aerian N.A.T.O.
În ceea ce privește, „transferul de autoritate” acesta presupune predarea și preluarea controlului operațional asupra elementelor militare naționale responsabile pentru supravegherea spațiului aerian, fie în cadrul Sistemului Integrat de Apărare Aeriană și Antirachetă NATO, fie în coaliții, conform normelor stricte. Această măsură nu înseamnă integrarea personalului în sistemul Ministerului Apărării Naționale, întrucât drepturile și responsabilitățile cadrelor militare rămân rezervate exclusiv celor în activitate în cadrul structurilor militare interne.
De asemenea, Curtea a constatat că legea criticată nu reglementează vreo soluție legislativă cu privire la organizarea de activități militare sau paramilitare, distincte de forțele armate regulate, care nu se integrează în sistemul național de apărare al României ori al forțelor armate aliate sau de coaliție.
Desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului
Curtea a analizat şi obiecțiile de neconstituționalitate formulate de senatori și deputați aparținând Grupurilor parlamentare S.O.S. România, ale Alianței pentru Unirea Românilor și ale Partidul Oamenilor Tineri asupra „Legii privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor şi operațiunilor militare pe teritoriul statului român”, precum și, în special, asupra dispozițiilor art.3 alin.(1) lit. d) și e), ale art.4, ale art.6 alin.(1) și (2), ale art.7 alin.(1) și (2) și ale art.8 din aceasta constatând că sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Argumentația Curții
În speță, Curtea a remarcat că nu îi revine competența de a analiza modul de redactare al expunerii de motive a legilor adoptate, astfel încât nu se poate invoca o presupusă încălcare a art.1 alin.(5) din Constituție. De asemenea, Curtea a subliniat faptul că singur Parlamentul, în limitele constituționale, are autoritatea de a decide asupra conținutului și oportunității reglementărilor legale.
Curtea a evidențiat faptul că „transferul de autoritate” prevăzut de legea criticată se referă la o acțiune de predare și preluare a controlului şi comenzii la nivel operațional și/sau tactic al forțelor militare implicate în misiuni și operațiuni pe teritoriul național care nu are semnificația încredințării exercițiului suveranității altor subiecte de drept.
Această reglementare nu echivalează cu atribuirea unei funcții militare în sistemul Ministerului Apărării Naționale și nu modifică exercitarea suveranității statului. În plus, legea nu prevede organizarea de activități militare sau paramilitare distincte de forțele armate regulate, ci doar modul de desfășurare a misiunilor pe timp de pace, în contextul resurselor alocate politicii de securitate și apărare comună.
În concluzie, Curtea Constituțională constată că prevederile legislative contestate sunt în concordanță cu normele constituționale și cu dreptul suveran al României de a-şi apăra teritoriul şi cetățenii, inclusiv prin capabilitățile şi partenerii săi din N.A.T.O.
Decizia se bazează pe analiza atentă a competențelor și atribuțiilor instituționale, subliniind că transferul de autoritate în cadrul structurilor militare naționale nu afectează suveranitatea statului, ci contribuie la consolidarea apărării spațiului aerian în contextul alianțelor strategice internaționale.
Pentru mai multe detalii, a se vedea:
PL-x nr. 6/2025 - Proiect de Lege privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional
PL-x nr. 5/2025 - Proiect de Lege privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român