Ordinul nr. 370/2021 al Președintelui Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc („Ordinul nr. 370/2021”) pentru aprobarea Instrucțiunilor privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în domeniul jocurilor de noroc din România („Instrucțiunile AML”) a intrat în vigoare la data de 7 ianuarie 2022. Prin Ordinul nr. 370/2021 au fost emise instrucțiuni sectoriale pentru implementarea regulilor generale prevăzute de Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative („Legea AML”). În concret, această legislație secundară stabilește reguli specifice privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului care trebuie respectate de către operatorii de jocuri de noroc (entități străine și sucursalele acestora și entități naționale) autorizați de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc („ONJN”) să desfășoare activități de jocuri de noroc în România. Prezentare generală Principalele cerințe pe care trebuie să le respecte operatorii de jocuri de noroc pot fi sintetizate astfel:

• Operatorii de jocuri de noroc trebuie să efectueze evaluări de risc, în conformitate cu politicile și normele interne, identificând, evaluând și gestionând riscul de AML/CFT, în ceea ce privește clientela, tipul de activități de jocuri de noroc, canalele prin care acestea sunt oferite, tipul de tranzacții și legăturile cu zonele geografice;
• Instrucțiunile AML oferă o listă de factori de risc minim pe care operatorii de jocuri de noroc trebuie să îi respecte atunci când își stabilesc politicile și regulile interne, grupați în funcție de tipul de jocuri acoperite de licența de jocuri de noroc a operatorului, și anume: (i) pariuri; (ii) cazinouri, cluburi de poker, festivaluri de poker; (iii) slot-machine; și (iv) jocuri de noroc la distanță. Exemple de astfel de factori de risc includ:

(i)  Pentru pariuri:

• Eventuala complicitate a angajaților;
• Creditarea participanților;
• Riscul rezultat în legătură cu clienți anonimi ce pot plasa sume importante, în special în cazul terminalelor de pariere autonome;
• Participarea la joc prin interpuși (de exemplu, prin intermediul unui sistem informal de transfer de valori (IVTS) ce are loc, în general, în afara sistemului bancar convențional, prin metode cum ar fi hawala, fei ch’ien, black market peso exchange);
• Acordarea unor câștiguri fictive unor anumiți jucători sau anularea fictivă a unor bilete de pariere, după ce acestea au fost validate real ca necâștigătoare în sistemul de pariere;
• Politica de anulare a biletelor de pariere.

(ii)  Pentru cazinouri, cluburi de poker, festivaluri de poker:

• Creditarea participanților și orice activități de cămătărie desfășurate în incintă;
• Prezența unor clienți din zone economico-geografice cu risc ridicat de producere a activităților de spălare a banilor sau incluși pe lista persoanelor supuse regimurilor sancționatorii adoptate atât la nivelul ONU, cât și al UE;
• Prezența clienților „High roller“ ce fragmentează sumele puse în joc în mize mici sau prin achiziția disimulată de jetoane.

(iii)  Pentru slot-machine:

• Utilizarea mijloacelor de joc de tip self service betting terminals/ticket in ticket out;
• Premiile de tip jack-pot/bonusuri, în numerar, acordate fictiv;
• Programele de fidelizare ce presupun recompense în numerar.

(iv)  Pentru jocuri de noroc la distanță:

• Utilizarea de către jucători a unor documente de identitate false ori furate;
• Lipsa politicilor „due diligence“ corespunzătoare privind clienții;
• Accesarea mai multor platforme de joc sau colecții de jocuri din cadrul aceleiași platforme;
• Complicitatea la acordarea de bonusuri ori alte beneficii oferite în numerar, capacitatea clienților de a se asocia în joc și transfera în mod deliberat fonduri („cip dumping“);
• E-Wallet, se considerată o modalitate de plată ce face dificilă pentru operator identificarea sursei fondurilor;
• Jocuri de noroc la distanță utilizate ca paravan pentru depozitele de numerar, transferate apoi în conturi bancare, având ca proveniență aparentele câștiguri la joc.

• Instrucțiunile AML includ o listă de cerințe minime care să fie prevăzute în procedura de cunoaștere a clientelei (KYC) care trebuie elaborată de operatorii de jocuri de noroc. Aceste cerințe includ:
  • Procesul de luare a deciziilor, cu evidențierea pozițiilor ierarhice, a sarcinilor și a nivelului de responsabilitate alocat pe structuri / persoane implicate;
  • Conținutul măsurilor de cunoaștere a clientelei pentru fiecare clasă de risc, împreună cu procedura de încadrare a clienților într-o anumită categorie de risc;
  • Obligațiile și procedurile de raportare, inclusiv canalele, documentele aferente și termenele.
• Operatorii de jocuri de noroc trebuie să își evalueze și să își revizuiască normele de cunoaștere a clientelei periodic, cel puțin o dată pe an și ori de câte ori este necesar, pentru a corecta eventualele deficiențe identificate la nivel intern sau de către autoritățile competente.
• De asemenea, Instrucțiunile AML cuprind un set complex de norme ce trebuie prevăzute în procedurile de cunoaștere a clientelei, inclusiv următoarele:
  • Operatorii de jocuri de noroc nu pot accepta colectarea de câștiguri, plasarea de pariuri, retragerea de bani sau inițierea, respectiv continuarea relației de afaceri dacă nu sunt în măsură să aplice măsurile de cunoaștere a clientelei;
  • Operatorii de jocuri de noroc la distanță trebuie să se asigure că, înainte de finalizarea verificării identității clientului, platforma de jocuri de noroc nu permite efectuarea de depuneri în contul de jocuri de noroc cu o valoare mai mare de 200 euro sau echivalentul în lei și nici nu permite efectuarea de retrageri;
  • Operatorii de jocuri de noroc trebuie să monitorizeze câștigurile, achiziția/schimbul de jetoane de cel puțin 2.000 euro în echivalent lei, plătite către sau încasate de către jucător ca urmare a activității de jocuri de noroc, atât individual, într-o singură tranzacție, cât și cumulat pe lună.
• Operatorii de jocuri de noroc trebuie să colecteze anumite informații detaliate în Instrucțiunile AML pentru procesul intern de cunoaștere a clientelei, atunci când stabilesc o relație de afaceri cu furnizorii de bunuri și servicii, pentru a determina profilul de risc al acestor furnizori.
• Anumite categorii de operatorii de jocuri de noroc sunt obligate să asigure o funcție de audit independentă în scopul testării, cel puțin o dată la 2 ani, a eficacității și implementării practice a politicilor, normelor interne, procedurilor, mecanismelor și sistemelor informatice.

Persoane desemnate Conform Instrucțiunilor AML, operatorii de jocuri de noroc desemnează una sau mai multe persoane responsabile pentru punerea în aplicare a politicilor și procedurilor lor interne privind prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Operatorii de jocuri de noroc trebuie să testeze periodic, cel puțin o dată pe an, cunoștințele tuturor persoanelor cu rol și atribuții în aplicarea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. Anumite criterii trebuie să fie luate în considerare în procesul de selecție și de evaluare ulterioară a persoanelor desemnate:

• Experiența necesară și cunoștințele în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului;
• Cunoștințele în procesele specifice jocurilor de noroc desfășurate;
• Reputația profesională.

Recrutarea și instruirea angajaților Operatorii de jocuri de noroc trebuie să le comunice angajaților lor politicile și procedurile AML/CFT ori de câte ori acest lucru este necesar pentru îndeplinirea responsabilităților lor în conformitate cu Legea AML. Informațiile trebuie furnizate la angajare și ori de câte ori au loc schimbări sau restructurări interne în posturile deținute de angajații respectivi. Operatorii de jocuri de noroc trebuie, de asemenea, să verifice periodic, dar cel puțin o dată pe an, cunoștințele angajaților. Programele de instruire și testare organizate de operatorul de jocuri de noroc trebuie să asigure că angajații:

• Cunosc obligațiile ce le revin în conformitate cu cadrul legal aplicabil și documentele interne, inclusiv cerințele de rapoarte în baza Legii AML;
• Au cunoștințele necesare pentru realizarea procesului de cunoaștere a clientelei și pentru a analiza tranzacțiile solicitate sau efectuate în scopul identificării riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului;
• Pot detecta operațiunile care pot avea legătură cu prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și cunosc cum să procedeze în astfel de cazuri.

Cerințe de raportare Operatorii de jocuri de noroc trebuie să transmită un raport de tranzacții suspecte în condițiile prevăzute de Legea AML, atunci când circumstanțele obiective referitoare la o relație de afaceri sau la o tranzacție ocazională corespund indicatorilor de tranzacții suspecte prevăzute de Instrucțiunile AML sau celor prezentați public de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. De asemenea, operatorii de jocuri de noroc trebuie să transmită un raport privind tranzacțiile în numerar către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor atunci când tranzacțiile cu o valoare minimă de cel puțin 10.000 de euro în echivalent lei sunt efectuate într-o singură operațiune sau în operațiuni fragmentate desfășurate în cursul aceleiași zile. Diverse alte cerințe Instrucțiunile AML instituie diverse alte cerințe pe care organizatorii de jocuri de noroc trebuie să le respecte, inclusiv:

• Reguli privind metodele de verificare a informațiilor și documentelor clienților;
• Reguli privind revizuirea periodică a profilului clienților;
• Reguli de monitorizare a indicatorilor privind tranzacțiile suspecte (de exemplu, clienți care prezintă documente/informații suspecte de a fi false sau care manifestă reticență în a prezenta documentele/informațiile solicitate; clienți care fac depuneri succesive în contul de joc sau cumpără jetoane fără a participa la joc; clienți care solicită personalului operatorului de jocuri de noroc să nu le înregistreze tranzacțiile, jucători care joacă în mod constant împotriva acelorași jucători);
• Reguli privind termenele păstrare a informațiilor/documentelor (de exemplu, în principiu, toate documentele și înregistrările legate de clienți și tranzacții trebuie păstrate pentru o perioadă de 5 ani de la data ultimei tranzacții efectuate de client, cu posibilitatea prelungirii perioadei de păstrare pentru o perioadă suplimentară de maximum 5 ani; documentele întocmite în cadrul procedurii de selecție și evaluare/formare periodică a persoanelor desemnate se păstrează timp de 5 ani de la data încetării relației contractuale);
• Reguli specifice privind gestionarea și prelucrarea datelor cu caracter personal.

Activitatea de control desfășurată de ONJN ONJN are responsabilitatea de a supraveghea și controla respectarea de către operatorii de jocuri de noroc a prevederilor legale în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului prevăzute de Legea AML și Instrucțiunile AML. În acest scop, conform Ordinului nr. 370/2021, ONJN va efectua activități de control periodic, cu notificarea prealabilă a operatorului de jocuri de noroc, sau controale inopinate. În urma activităților de control, ONJN are dreptul de a impune sancțiuni și/sau măsuri de remediere în cazul nerespectării de către operatorii de jocuri de noroc a obligațiilor/responsabilităților stabilite de cadrul legal aplicabil. Rapid actualizată, platforma Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, consultarea doctrinei sau informații despre companii.