În Monitorul Oficial nr. 840 din data de 02 octombrie 2018, a fost publicat OUG nr. 88/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenței şi a altor acte normative.

Actul normativ analizat astăzi aduce mai multe modificări la Legea insolvenței nr. 85/2014, ocazie cu care sunt actualizate și câteva reglementări conexe – Codul de procedură fiscală, O.G. nr. 2/2000 privind expertiza judiciară. 

Modificările sunt destul de ample, iar noi vom analiza implicațiile fiscale generate de aceste modificări. 

Din punctul de vedere al plafonului de la care un creditor sau chiar debitorul poate solicita procedura insolvenței, acesta se păstrează la nivelul de 40.000 lei, respectiv salariații pot solicita insolvența angajatorului pentru o datorie reprezentând șase salarii medii brute. 

Noutatea constă în faptul că dacă cererea de deschidere a procedurii de insolvență este depusă chiar de debitor, procedura insolvenței nu poate fi aplicată dacă datoriile către buget sunt mai mari de 50% din totalul datoriilor, situație în care se va solicita direct deschiderea procedurii falimentului. 

Practic, efectul va fi ca unele persoane să profite de această situație în sensul închiderii rapide a unor societăți cu datorii la bugetul de stat fără a mai aștepta procedura insolvenței. Desigur, această măsură poate fi interpretată ca o măsură de amnistie fiscală mascată. 

În termen de 60 zile de la data publicării în buletinul insolvenței a notificării privind deschiderea procedurii insolvenței autoritatea fiscală va efectua o inspecție fiscală pe baza analizei de risc. 

Noutatea constă în faptul că s-a introdus sintagma „în baza analizei de risc”, acest lucru stabilind că pot exista situații în care contribuabilul nu va fi supus inspecției dacă nu prezintă un risc fiscal. 

Autoritatea fiscală se va înscrie la masa creditorilor, inițial conform sumelor din evidența pe contribuabil, iar în termen de 60 zile de la data publicării în buletinul insolvenței a notificării privind deschiderea procedurii se va înregistra un supliment al cererii de admitere a creanțelor corespunzătoare eventualelor debite suplimentare stabilite de inspecție. 

De reținut: creanțele bugetare stabilite printr-un act administrativ-fiscal supus contestației vor fi aduse la masa credală sub rezerva soluționării actului administrativ fiscal contestat. 

Acest lucru înseamnă că această creanță poate fi eliminată din masa credală dacă actul administrativ-fiscal este desființat, respectiv vor rămâne în masa credală dacă se confirmă corectitudinea actului administrativ-fiscal contestat. 

Creditorii bugetari pot aproba un plan de reorganizare (anularea datoriilor către buget) pentru acele creanțe bugetare negarantate având în vedere câteva condiții:

-          măsura de reducere a datoriei este cea mai bună alternativă de a mai încasa din creanțele bugetare față de situația intrării debitorului în faliment;

-          debitorul deține un fond de comerț care să îi permită continuarea activității;

-          măsura de reducere a datoriei conduce la viabilitatea activității societății. 

Pot fi acordate reduceri de datorii bugetare prin planul de reorganizare de până la 50% respectându-se și alte condiții suplimentare.