Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat impunerea unor taxe vamale de 25% pe aluminiul și oțelul importat iar această măsură va afecta şi România. Trump a declarat că tariful de 25% va fi impus tuturor importurilor de oțel și aluminiu, inclusiv din Canada și Mexic, şi că va impune şi alte taxe de import, care vor fi anunțate mai târziu, în cursul săptămânii, informează Euronews.
„Orice oțel care vine în Statele Unite va avea un tarif de 25%”, a declarat Trump. Întrebat despre aluminiu, el a răspuns: „Și aluminiu”, sugerând că acest şi acest metal va fi inclus în sancțiunile comerciale.
De asemenea, Trump a reiterat că va anunța „tarife reciproce” – „probabil marți sau miercuri” – în cazurile în care o altă țară percepe taxe asupra mărfurilor americane. „Dacă ei ne taxează cu 130% și noi nu le taxăm cu nimic, nu va rămâne așa”, a spus el reporterilor.
În prezent, Canada și Mexic sunt cei mai mari parteneri comerciali de oțel ai SUA. Canada este și cel mai mare furnizor de aluminiu al SUA.
Deloc de neglijat, România reprezintă și ea un partener comercial destul de important, situându-se pe locul 11 în topul surselor oțelului importat de SUA, cu 478.000 de tone.
Exporturile României în SUA
Potrivit bazei de date COMTRADE a Națiunilor Unite, în 2023, România a exportat în SUA bunuri în valoare de 2,33 miliarde USD (loc 14) în timp ce importurile din SUA au fost de 1,49 miliarde USD (loc 18), rezultând o balanță comercială pozitivă de 0,84 miliarde USD. Principala ţară către care exportă România este Germania, care este urmată de Italia, Franța, Ungaria, Bulgaria, Polonia, Olanda, Turcia, Spania, Republica Cehă, Regatul Unit, Ucraina și Belgia. În urma acestora se situează SUA. În 2023, top 5 exporturi ale României în SUA, conform TradingEconomics.com, provin din următoarele sectoare: 1.Echipamente electrice, electronice 557,71 milioane USD 2.Mașini, reactoare nucleare, cazane 370,20 milioane USD 3.Cauciucuri 263,69 milioane USD 4.Articole din fier sau oțel 251,18 milioane USD (în scădere de la 272 milioane USD înregistrate în anul 2022.) 5.Fier și oțel 237,63 milioane USD (în scădere față de 364 milioane dolari în anul 2022) Aluminiul se află pe locul 17 în clasamentul produselor exportate în 2023 de România în SUA, cu o valoare de 8,73 milioane USD, în creștere față de 5,6 milioane USD în 2022.Ponderea exporturilor României către SUA în totalul exporturilor pe categorii de produse
Conform bazei de date COMTRADE a Națiunilor Unite privind comerțul internațional, în anul 2023 exporturile totale ale României pentru următoarele categorii au fost: • Articole din fier și oțel: 3,38 miliarde USD (3,4% din totalul exporturilor) • Fier și oțel: 2,43 miliarde USD (2,4%) • Aluminiu: 1,74 miliarde USD (1,7%) Raportând exporturile României către SUA la totalul exporturilor României pentru aceste categorii, observăm că: 7,43% din exporturile noastre totale de articole din fier și oțel ajung pe piața americană. 9,78% din exporturile de fier și oțel au ca destinație piața SUA. 0,50% din exporturile totale de aluminiu ale României sunt realizate pe piața americană.Deficitul comercial al SUA privind produsele de oțel și aluminiu
Oțelul Deficitul comercial al SUA la produsele din oțel persistă de mai bine de un deceniu. Potrivit datelor S&P Global furnizate pe site-ul Administrație pentru comerț Internațional (ITA), SUA sunt doilea cel mai mare importator de oțel din lume în clasamentul pe anul 2023, când au importat 25,6 milioane de tone metrice de oțel, în scădere, totuși, cu 8,7% față de 2022. Între 2015 și 2023 importurile au scăzut cu 27,8% în timp ce exporturile au scăzut doar cu 9,8%. Astfel, în 2023, deficitul comercial al SUA la oțel a fost de 17,4 milioane de tone metrice, o scădere de 15,0% față de cele 20,4 milioane de tone metrice din 2022. Aluminiul În 2024, exporturile de aluminiu ale Statelor Unite au atins 14,41 miliarde de dolari, înregistrând o ușoară creștere față de 2023, când s-au ridicat la 14,3 miliarde USD. În același timp, importurile de aluminiu s-au menținut în 2024 la 28,31 miliarde USD, în scădere față de 36,7 miliarde USD în 2022. Astfel, SUA au înregistrat un deficit comercial în aluminiu de aproximativ 13,9 miliarde USD în 2024, comparativ cu 14,01 miliarde USD în 2023.Ce ar putea obține Trump prin aceste taxe?
1. Protejarea industriei interne și reducerea deficitului comercial • Obiectivul principal al lui Trump este să sprijine industria siderurgică și producătorii de aluminiu din SUA, afectați de importurile masive și de prețurile mai mici practicate de alți producători globali. • Deficitul comercial persistent la oțel și aluminiu reprezintă o problemă pentru economia americană. SUA importă mult mai mult decât exportă, ceea ce duce la pierderea locurilor de muncă în industriile interne. • Tarifele sunt o încercare de a face importurile mai scumpe, încurajând astfel consumatorii americani să cumpere oțel și aluminiu produse intern. 2. Tactică de negociere în politica comercială • Trump este cunoscut pentru utilizarea tarifelor ca instrument de negociere pentru a forța partenerii comerciali să accepte noi acorduri mai favorabile SUA. • „Tarifele reciproce” pe care le-a menționat sunt un mesaj clar că dorește un comerț mai echilibrat. Aceasta înseamnă că, dacă alte țări taxează produsele americane, SUA vor răspunde cu tarife similare. 3. Consolidarea sprijinului politic și protecționism economic • Această măsură întărește poziția lui Trump în fața alegătorilor săi și a Congresului, demonstrând că își respectă promisiunile de a proteja industria americană. • Politicile protecționiste sunt populare în statele industriale precum Pennsylvania, Ohio și Michigan, unde industria siderurgică joacă un rol important. • Chiar dacă se află deja la Casa Albă, Trump are nevoie de susținere continuă pentru a-și menține influența politică.Cum este afectată România?
Dacă SUA impun tarife de 25% pe oțel și aluminiu, exporturile României către SUA vor fi afectate negativ. Consecințele pot fi: 1. Scăderea exporturilor de oțel și aluminiu către SUA o Exporturile de oțelul și articolele din oțel româneşti destinate pieţei americane nu sunt neglijabile, iar o taxare a acestora cu 25% ar putea duce la pierderi semnificative pentru companiile românești. 2. Pierderea competitivității o Creșterea costurilor vamale va face ca produsele românești să fie mai puțin competitive față de producătorii locali americani sau față de țările care ar putea avea acorduri comerciale speciale cu SUA. 3. Redirecționarea exporturilor o Producătorii români ar putea încerca să se orienteze către piețe alternative (Uniunea Europeană, Orientul Mijlociu, Asia), însă acest proces necesită timp și poate să nu compenseze pierderile. 4. Efect indirect asupra altor sectoare o Scăderea exporturilor în industrii precum oțelul poate avea un efect în lanț, afectând furnizorii și partenerii locali. Cum ar putea influența aceste tarife prețul fierului și oțelului în România? Cel mai probabil scenariu este o combinație între o ușoară scădere a prețurilor, cauzată de creșterea concurenței și a ofertei pe piața europeană, și o contracție a producției. Ponderea fiecărui aspect va depinde de o serie de factori: Durata și amploarea tarifelor: Dacă tarifele impuse de SUA sunt implementate, impactul negativ asupra industriei siderurgice din România nu ar fi mare dar nici neglijabil, putând fi posibilă o uşoară contracţie a producției. Reacția Uniunii Europene: Dacă UE va adopta măsuri de retorsiune sau de protecție a industriei siderurgice europene, efectul asupra României ar putea fi atenuat. Evoluția cererii interne și regionale: Dacă cererea de oțel în România și în regiune se menține la un nivel ridicat, producătorii români ar putea compensa pierderea exporturilor către SUA prin creșterea vânzărilor pe piața internă și regională. Capacitatea producătorilor de a se adapta: Dacă producătorii români sunt capabili să găsească rapid noi piețe de export sau să se adapteze la cererea internă, impactul negativ al tarifelor ar putea fi minimizat. Care este situaţia importurilor SUA din China? China nu exportă mult oțel sau aluminiu direct în Statele Unite, dar este principalul producător de oțel din lume. Deși majoritatea producției este consumată pe piața internă, China este și cel mai mare exportator de oțel din lume. Importurile de fier și oțel ale Statelor Unite din China au fost de 537,11 milioane USD în 2024, în scădere față de 613 milioane USD în 2023 și față de 1,11 miliarde USD în 2022. Frecvent acuzată de dumping (vânzarea produselor la prețuri sub costurile de producție pentru a domina piața), SUA au impus deja multe tarife pe oțelul din China. Tarifele au crescut și pentru aluminiul chinezesc. În septembrie 2024, președintele Joseph R. Biden Jr. a majorat tarifele existente pentru multe produse din oțel și aluminiu provenite din China, cu până la 25%. Donald Trump a urmărit, de asemenea, să reducă dependența SUA de importurile chinezești, iar taxa de 10% pe importurile din China a intrat în vigoare în 4 februarie 2025.Câteva referințe legislative
1. Legislația SUA:
- International Emergency Economic Powers Act - IEEPA - Această lege permite președintelui SUA să adopte reglementări asupra importurilor în caz de urgență națională, declarată conform Legii Naționale pentru Situații de Urgență (NEA).
- Trade Expansion Act din 1962 - Secțiunea 232 din acest act oferă președintelui SUA autoritatea de a impune tarife pe importuri în scopul protejării securității naționale. Evaluările sunt efectuate de către Secretarul Comerțului în colaborare cu Secretarul Apărării și alte agenții competente, pentru a analiza impactul importurilor asupra securității naționale. Investigația trebuie finalizată de Departamentul de Comerț într-o perioadă de 270 de zile, iar ulterior Președintele are la dispoziție 90 de zile pentru a examina raportul, a aproba concluziile și a decide măsurile care se impun.
- U.S. Tariff Act din 1930 - Conform Secțiunii 338, Președintele SUA are autoritatea de a impune taxe suplimentare de până la 50% pentru importurile provenite din anumite țări, dar și de a interzice importurile din acele țări care aplică taxe nejustificate sau practici comerciale discriminatorii. Aceste măsuri se aplică la 30 de zile după proclamarea lor și nu necesită o consultare prealabilă sau justificare. Un impediment l-ar reprezenta respectarea normelor Organizației Mondiale a Comerțului.
- Legea Comerțului din 1974 - Conform Secțiunii 122, președintele SUA poate impune tarife de până la 15% sau poate introduce cote pentru importuri, pentru o perioadă de maximum 150 de zile, ca măsură pentru reducerea deficitului balanței de plăți. Orice prelungire a acestor măsuri pentru mai mult de 150 de zile necesită aprobarea Congresului.
2. Legislația Uniunii Europene:
- Politica Comercială Comună (PCC) – Reglementează comerțul cu țări terțe și stabilirea de măsuri comerciale comune, inclusiv taxe vamale, protecție contra dumpingului, și măsuri anti-subvenție.( articolul 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene)
- Regulamentul (UE) privind regimul comun asupra importurilor nr. 2015/478 – Reglează regimul tarifar aplicabil importurilor.
- Codul Vamal al Uniunii (Regulamentul (UE) 952/2013) – Reglementează procedurile vamale și aplicarea taxelor vamale pe importurile în UE.
- Regulamentul (UE) nr. 2016/1036 privind măsurile antidumping – Stabilirea unor măsuri antidumping în cazul importurilor din țări terțe, inclusiv pentru importurile de oțel și aluminiu.
- Regulamentul nr. 478/2015 privind regimul comun aplicabil importurilor (text codificat) - stabilește normele UE de apărare comercială pentru a proteja împotriva importurilor din țări din afara UE care fac obiectul unui dumping pe piața UE.
3. Legislația națională a României:
- Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României (abrogat în mare parte ca urmare a aplicării directe a legislației UE)
- Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal – vezi spre exemplu art. 289, art. 309, art. 315 ind. 2 .