Potrivit Raportului de evaluare din 2024 al Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției, cariera de judecător continuă să fie, în multe state europene, relativ atractivă, însă gradul de atractivitate variază semnificativ în funcție de factori precum:

• nivelul remuneraţiilor,
• condițiile de muncă (volumul de dosare, suportul administrativ, flexibilitatea orelor și a locației de lucru),
• oportunitățile de promovare,
• prestigiul simbolic asociat funcției,
• și compararea cu alte profesii juridice (avocați, consilieri juridici, etc.)

Totuși, atractivitatea nu este ușor de cuantificat, pentru că aceste elemente sunt percepute diferit de la o societate la alta.

Un indicator concret, folosit pentru a măsura interesul pentru această carieră, este raportul dintre numărul de candidați înscriși și numărul de posturi disponibile.

Atractivitatea unei cariere de judecător este indicată de numărul de candidați raportat la populație iar competitivitatea este dată de numărul de candidați pe un loc și de procentul de admisibilitate.

Potrivit datelor statistice din Raportul de evaluare CEPEJ din anul 2024 asupra sistemelor judiciare europene,  în 31 de țări analizate, în anul 2022, în medie au fost recrutați 20% dintre candidați, adică din 11,66 de candidați/100.000 de locuitori din care au fost recrutați doar 1,54 judecători.  Dat fiind că în peste 20 dintre state procentul de admisibilitate era sub 20%, valoarea mediană a raportului a fost și mai scăzută, de 13%.

În 2022, în România au fost 6,27 candidați pentru funcția de judecător la 100.000 de locuitori, dintre care doar 0,40 au fost recrutați, rezultând o rată de admitere destul de dură, de aproximativ 6%.

Țara noastră se afla, astfel, într-o zonă de interes similară cu Italia (6,45 candidați/100.000 de locuitori), dar sub nivelul înregistrat în Franța (8,43) sau Bulgaria (8,24), și semnificativ sub Spania (10,12). În schimb, interesul românilor pentru această profesie era mult mai ridicat decât cel al polonezilor (1,72 candidați/suta de mii de locuitori) și decât al olandezilor (1,35 candidați la suta de mi de locuitori).

Rata de admitere de doar 6% plasa România pe același nivel de exigență cu Italia și aproape de Spania (4%), peste Franța (11%) și mult sub Bulgaria 1%. În schimb, în țările cu interes scăzut pentru această carieră, se observa un procent de admisibilitate este destul e mare:  37% Polonia , 53% Olanda.

În Turcia în anul 2022 au fost 49,23 de candidați/ 100.000 de locuitori iar în Bosnia și Herțegovina au fost 58,33, indicând o atractivitate mult mai mare a profesiei. Rata de admisibilitate a fost si ea extrem de mică 1% în Bosnia și 4% în Turcia.

Trebuie menționat că în unele țări (Franța, Italia, Portugalia, Spania, Turcia), concursul este comun pentru funcțiile de judecător și procuror, ceea ce influențează numărul de candidați raportați și face ca datele să fie mai greu de comparat direct cu țările care separă aceste cariere.
Deși există variații de la un stat la altul, datele arată că profesia de judecător rămâne atractivă în Europa, în special în țările unde prestigiul și condițiile materiale sunt percepute ca fiind bune.

Cât câștigă judecătorii în Europa?

Potrivit datelor statistice din Raportul de evaluare CEPEJ  din anul 2024 asupra sistemelor judiciare europene, în anul 2022, salariul brut mediu al judecătorilor din România la început de carieră era de 2,9 ori mai mare decât salariul mediu brut național, iar la nivelul instanței supreme ajungea la 5,8 ori media, situând România în grupa superioară a statelor europene în această privință. Remuneraţia brută anuală pentru un judecător debutant era de 42.541 euro, iar pentru un judecător la cea mai înaltă instanță de 86.142 euro.

Comparativ cu media europeană (2,5 ori media națională la început și 4,9 ori la instanța supremă), România se află peste medie atât la începutul carierei, cât și la vârf. De asemenea, România a înregistrat o creștere semnificativă a remuneraţiilor judecătorilor între 2012 și 2022, de +72,3%, confirmând un trend de aliniere la standardele europene în privința remunerației magistraților.

Față de state vest-europene precum Germania (unde remuneraţia unui judecător debutant reprezenta doar salariul mediu brut național), Franța (1,1 ori salariul mediu) sau Olanda (1,3 ori salariul mediu), România oferea încă din 2022 o poziție financiară mult mai avantajoasă pentru tinerii magistrați. De exemplu, în Germania, deși remuneraţia brută anuală era de 54.224 euro, raportul scăzut față de media națională germană indica o valorizare internă mai redusă a începutului de carieră în magistratură.

Totodată, în comparație cu alte state est-europene, România are valori apropiate: Cehia (44.182 euro, 2,2 ori salariul mediu), Slovacia (45.775 euro, 2,9 ori salariul mediu) sau Portugalia (48.728 euro, 2,6 ori salariul mediu). În schimb, în țări ca Franța sau Luxemburg (1,4 ori salariul mediu), remuneraţia judecătorilor la început de drum, deși mare ca valoare absolută, are o pondere semnificativ mai mică în raport cu veniturile medii din acele ţări.

Astfel, din perspectiva atractivității financiare interne, România se plasează în rândul statelor europene care valorizează puternic statutul judecătorului încă de la începutul carierei.

În ceea ce privește remuneraţiile judecătorilor de la instanța supremă, România se situează de asemenea peste media europeană. Cu o remuneraţie brută anual de 86.142 euro, echivalentul a 5,8 ori salariul mediu brut național, România depăşea semnificativ media europeană, unde raportul mediu era de 4,9 ori salariul mediu național.

Comparativ, în Germania, un judecător de la instanța supremă câștiga 139.986 euro brut anual, însă raportul față de salariul mediu național este de doar 2,5 ori, ceea ce indică o valorizare relativ mai mică a poziției în cadrul sistemului socio-economic.
În Franța, câştigul la instanța supremă era de 122.192 euro, adică 2,9 ori salariul mediu brut, iar în Olanda, judecătorii de la cel mai înalt nivel câștigau 160.741 euro, echivalentul a 2,4 ori salariul mediu.

În partea estică a Europei, Cehia are o remuneraţie brută anuală de 100.367 euro la instanța supremă (5 ori salariul mediu), iar Slovacia atinge 66.264 euro (4,3 ori salariul mediu), în timp ce în Portugalia, remuneraţia este de 106.533 euro (5,7 ori salariul mediu).

Astfel, România se aliniază cu grupul de state estice în recompensarea financiară a funcției de judecător suprem, păstrând un avantaj clar atât în ceea ce privește ponderea raportată la salariul mediu național, cât și în evoluția accelerată a remunerațiilor din ultimul deceniu.

Raportat atât la salariile medii naționale, cât și la evoluția din ultimul deceniu, România oferă unele dintre cele mai avantajoase condiții financiare pentru judecători din Europa. Atât la început de carieră, cât și la vârful instanțelor, ponderea remunerației judecătorilor în raport cu venitul mediu național este semnificativ superioară față de majoritatea statelor europene, inclusiv față de mari economii precum Germania, Franța sau Olanda. Această situație reflectă o valoare instituțională crescută acordată funcției judiciare și o politică de remunerare care susține stabilitatea și atractivitatea carierei în magistratură.

În valori absolute, însă,veniturile anuale ale judecătorilor din ţările vestice sunt peste cele din România!

Remuneraţia brută medie a judecătorilor în raport cu salariul brut mediu național în 2022 (început de carieră / instanța supremă) – conform raportului CEPE 2024:

Stat / Entitate	Raport început carieră	Raport instanță supremă	Raport sfârșit/început	Remuneraţie brută început carieră	Remuneraţie brută instanță supremă	Variație 2012-2022
Sub 1,5 ori media
Germania (DEU)	1,0	2,5	1,3	54.224 €	139.986 €	+31,8%
Finlanda (FIN)	1,5	3,0	1,6	70.628 €	141.720 €	+15,1%
Franța (FRA)	1,1	2,9	2,2	46.812 €	122.192 €	+27,2%
Luxemburg (LUX)	1,4	2,4	2,8	96.084 €	169.916 €	+32,7%
Monaco (MCO)	1,0	2,1	1,4	48.922 €	98.182 €	+6,4%
Țările de Jos (NLD)	1,3	2,4	1,8	89.236 €	160.741 €	+20,6%
Slovenia (SVN)	1,4	2,7	1,9	34.101 €	66.528 €	+4,5%
Între 1,5 și 3,5 ori media
Andorra (AND)	2,3	3,8	1,8	63.959 €	103.832 €	-13,4%
Austria (AUT)	1,6	4,3	2,1	59.188 €	163.801 €	+19,5%
Belgia (BEL)	1,8	3,2	1,8	83.937 €	153.479 €	+29,4%
Bulgaria (BGR)	2,8	4,9	2,3	30.085 €	53.144 €	+109,7%
Bosnia și Herțegovina (BIH)	2,8	5,3	1,9	29.224 €	55.907 €	+23,4%
Elveția (CHE)	2,0	4,4	1,3	159.200 €	356.000 €	+22,5%
Cipru (CYP)	2,9	5,2	2,0	77.916 €	138.494 €	+6,8%
Cehia (CZE)	2,2	5,0	2,6	44.182 €	100.367 €	+66,8%
Danemarca (DNK)	3,2	6,0	1,6	140.244 €	261.648 €	+33,9%
Spania (ESP)	2,3	5,5	2,6	57.855 €	140.534 €	+21,8%
Estonia (EST)	2,8	3,7	3,0	56.952 €	74.786 €	+61,2%
Croația (HRV)	1,7	3,5	2,3	27.754 €	57.558 €	+15,6%
Ungaria (HUN)	1,9	4,3	1,3	30.157 €	69.818 €	+70,9%
Irlanda (IRL)	3,1	5,6	1,8	139.917 €	257.872 €	+14,2%
Islanda (ISL)	2,0	2,6	3,4	137.346 €	178.516 €	+90,8%
Italia (ITA)	1,7	5,8	1,6	57.500 €	194.005 €	+5,5%
Lituania (LTU)	1,7	2,5	1,5	36.242 €	54.213 €	+94,7%
Letonia (LVA)	2,2	3,5	1,8	36.948 €	57.712 €	+87,0%
Moldova (MDA)	2,0	3,0	1,1	12.453 €	19.270 €	+267,0%
Macedonia de Nord (MKD)	2,1	2,9	1,5	19.170 €	27.023 €	+11,1%
Muntenegru (MNE)	1,8	3,1	2,0	19.557 €	32.864 €	-3,0%
Norvegia (NOR)	2,0	3,2	1,7	120.093 €	189.907 €	-8,1%
Polonia (POL)	1,7	4,9	1,8	26.931 €	79.666 €	+22,7%
Portugalia (PRT)	2,6	5,7	1,4	48.728 €	106.533 €	+69,8%
România (ROU)	2,9	5,8	1,6	42.541 €	86.142 €	+72,3%
Serbia (SRB)	2,0	4,7	3,0	20.967 €	49.741 €	+24,0%
Slovacia (SVK)	2,9	4,3	2,2	45.775 €	66.264 €	+54,1%
Suedia (SWE)	1,8	3,2	2,0	76.973 €	134.036 €	+41,3%
Între 3,5 și 6 ori media
Albania (ALB)	3,7	4,7	2,4	25.304 €	32.420 €	+238,2%
Armenia (ARM)	3,9	8,6	1,4	26.137 €	58.082 €	+2182,7%
Georgia (GEO)	4,5	7,2	2,0	30.024 €	47.812 €	+137,6%
Malta (MLT)	4,6	5,0	2,4	97.161 €	105.451 €	+141,6%
Regatul Unit: Irlanda de Nord (UK:NIR)	4,1	7,8	1,7	137.739 €	263.572 €	+12,4%
Regatul Unit: Scoția (UK:SCO)	4,4	6,8	2,2	166.195 €	254.813 €	+5,6%
Ucraina (UKR)	5,3	23,5	1,8	24.173 €	107.230 €	+196,5%
Peste 6 ori media
Azerbaidjan (AZE)	6,8	9,2	4,4	37.416 €	50.798 €	+229,3%
Date incomplete / Nedisponibile
Grecia (GRC)	NA	NA	NA	31.710 €	96.037 €	+5,1%
Turcia (TUR)	NA	NA	1,9	16.079 €	29.370 €	-30,1%
Regatul Unit: Anglia & Țara Galilor (UK:ENG&WAL)	NA	NA	1,5	NA	NA	NA
Observatori
Israel (ISR)	3,4	5,0	1,5	137.421 €	201.619 €	+59,2%
Maroc (MAR)	NA	NA	2,8	21.869 €	61.848 €	NA

Care este situaţia procurorilor?

În anul 2022, remuneraţia brută medie a procurorilor din România la început de carieră era de 2,9 ori mai mare decât salariul mediu brut național, iar la nivelul celei mai înalte instanțe ajungea la 4,4 ori media, situând România în zona superioară a statelor europene în această privință. Remuneraţial brută anuală pentru un procuror debutant era de 42.541 euro, iar pentru un procuror de rang superior de 65.993 euro.

Comparativ cu media europeană (1,9 ori media națională la început și 3,6 ori la nivel înalt), România se afla semnificativ peste medie, atât la început de carieră, cât și la vârf. De asemenea, între 2012 și 2022, remuneraţiile procurorilor români au crescut cu +72,3%, confirmând un trend de creștere constantă a atractivității profesiei.

În contrast, în state precum Germania sau Franța, remuneraţiile procurorilor debutanți reprezentau doar 1,0 respectiv 1,2 ori salariul mediu brut național. De exemplu, în Germania, deși remuneraţia brută absolută era de 54.224 euro pe an, raportul scăzut față de media națională indică o valorizare internă mai mică a profesiei la început de drum.

În Europa Centrală și de Est, România are valori apropiate de Cehia (39.763 euro, 2,0 ori media), Slovacia (42.249 euro, 2,7 ori media) sau Portugalia (48.728 euro, 2,6 ori media), menținând o poziție competitivă în regiune.

Totuși, trebuie subliniat că în termeni absoluți, remuneraţiile procurorilor români, atât la început de carieră, cât și la instanța superioară, sunt inferioare celor din state vest-europene. De exemplu, în Franța, indemnizaţia brută anuală a unui procuror de rang înalt era de 122.192 euro, în timp ce în România era de 65.993 euro. Astfel, în ciuda unui raport favorabil față de salariul mediu intern, nivelul absolut al veniturilor este sensibil mai mic față de cel practicat în marile economii ale Europei de Vest.

Prin urmare, din perspectiva raportării la salariul mediu național, România oferă una dintre cele mai atractive poziții pentru procurori în Europa, însă din perspectiva nivelului absolut al remunerației, diferențele față de Vest rămân încă semnificative.