Pronunțându-se în Dosarul cu nr. 301/42/2025, Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal, a decis să suspende executarea Hotărârii Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, până la soluționarea definitivă a cauzei. De asemenea, a dispus și anularea Deciziei Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024.
Hotărârea Curții de Apel nu este definitivă și poate fi atacată în 5 zile de la data pronunțării.

În urma acestei soluții, Biroul Electoral Central a dat un comunicat prin care a anunțat că activitatea tuturor birourilor electorale continuă în temeiul și pentru executarea măsurilor prevăzute de actele normative și a celor administrative cu caracter normativ care vizează actuala procedură de alegere a Președintelui României.

 Dosar nr. 301/42/2025 Curtea de Apel PLOIEȘTI

Ședință: 24.04.2025

Document: Hotărâre numărul 135/2025 din data 24.04.2025

Tip soluție: Admite cererea

Soluție pe scurt:
Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluționarea definitivă a cauzei.
Admite acțiunea în anulare.
Anulează Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024.
Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunțare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Ploiești.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței azi, 24.04.2025.

Ce prevede Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 și care a fost motivarea CCR?

Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 conține două puncte esențiale. Primul se referă la anularea procesului electoral iar al doilea se referă la reluarea alegerilor în integralitatea lor.
”1. În temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2024.
2. Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Președintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare.”

Motivația Curții Constituționale
În motivare, CCR a constatat o “incongruență evidentă” între bugetul declarat (0 lei) și cheltuielile reale ale campaniei unui candidat, încălcându-se principiul transparenței și subminându-se încrederea publică.

”18. În prezenta cauză, Curtea ia act de faptul că un candidat a încălcat legislația electorală referitoare la finanțarea campaniei pentru alegerile prezidențiale. Astfel, declarațiile depuse la Autoritatea Electorală Permanentă ale unuia dintre candidați referitoare la bugetul său de campanie, pe care l-a raportat ca fiind 0 lei, sunt în contradicție cu datele prezentate în "Notele de informare" ale Ministerului Afacerilor Interne - Direcția Generală de Protecție Internă și Serviciului Român de Informații. Or, este de notorietate că o campanie electorală presupune costuri și cheltuieli importante, iar situația analizată relevă o incongruență evidentă între amploarea campaniei desfășurate și inexistența asumată de candidat în privința cheltuielilor efectuate. A fost, astfel, încălcat principiul transparenței finanțării campaniei electorale, fiind induse suspiciuni cu privire corectitudinea desfășurării alegerilor.

19. Având în vedere cele expuse, Curtea anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2024. Efectul prezentei hotărâri vizează toate operațiunile electorale desfășurate în temeiul celor două hotărâri ale Guvernului, inclusiv voturile deja exercitate în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin.

20. Prin urmare, procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Președintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare. Toate aceste aspecte presupun inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou de candidaturi care urmează a fi evaluate de noul Birou Electoral Central și derularea unei noi campanii electorale corecte și transparente, prin raportare la principiile și valorile constituționale.”

 

 Este sau nu legală hotărârea Curții de Apel Ploiești și ce critici ar putea fi aduse Hotărârii CCR?

Dacă este sau nu legală această decizie a Curții de apel Ploiești, urmează a fi stabilit de Înalta Curte de Casație și Justiție, în cadrul unui eventual recurs. Totuși, în virtutea dreptului la liberă exprimare și opinie, putem analiza implicațiile juridice ale situației generate.

 

Și-a depășit CCR competența?

Art. 52 din Legea nr. 370/2024 pentru alegerea Președintelui României nu poate fi reținut ca temei legal pentru anularea alegerilor prezidențiale deoarece cazurile explicite de anulare, prevăzute acolo, sunt cu totul altele:
”(1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.
(3) Soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor.”

Astfel, cadrul legal al Hotărârii CCR nr. 32/2024 îl constituie art. 146 lit. f) din Constituție, Art. 37 din Legea 47/1992 și art. 3 din Legea 370/2004 potrivit căruia Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului.

Curtea a constat că ”scopul atribuţiei constituţionale prevăzute de art. 146 lit. f) este acela de a asigura respectarea principiului supremaţiei Constituţiei, prevăzut la art. 1 alin. (5), pe tot parcursul scrutinului prezidenţial, precum şi a valorilor constituţionale prevăzute la art. 1 alin. (3) şi art. 2 alin. (1) din Constituţie, care caracterizează statul român şi pe care Preşedintele României are îndatorirea de a le respecta şi apăra. Atribuţia Curţii Constituţionale potrivit căreia "veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui", reglementată de art. 146 lit. f) din Constituţie, nu poate fi interpretată restrictiv. Dispoziţiile art. 146 lit. f) din Constituţie trebuie coroborate cu cele ale art. 142 alin. (1) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, atribuţia Curţii Constituţionale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui neputând fi disociată de rolul Curţii Constituţionale în arhitectura constituţională, acela de garant al supremaţiei Constituţiei.”

A încălcat CCR drepturile omului sau dreptul la apărare în hotărârea sa de anulare a alegerilor din turul I şi reluarea lor integrală?
Procedura CCR nu cere o audiere „ca în dreptul procesual” – Controlul CCR e unul abstract-normativ. Nu judecă persoane, ci norme și proceduri. Din acest motiv, nu există erodarea dreptului la apărare al unui candidat: CCR decide asupra validității mecanismului electoral, nu asupra vinovăției individuale.

A se vedea în acest sens motivarea din Hotărârea CCR nr. 7/2025 privind contestațiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, precum și a semnului electoral.
”127. O altă critică privește faptul că domnului Călin Georgescu nu i s-a recunoscut dreptul la apărare și nu a putut să își exprime punctul de vedere în procedura BEC și în fața Curții Constituționale.
128. Curtea reține că procedura în fața BEC referitoare la înregistrarea candidaturilor nu este o procedură de natură contencioasă. Legea nr. 47/1992 și Legea nr. 370/2004 stabilesc în mod expres o procedură specială de contestare a deciziilor BEC exclusiv în fața Curții Constituționale, ca expresie a atribuției constituționale a acesteia de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României. Contenciosul electoral constituțional este un contencios abstract, persoanele care au interes putând să se adreseze instanței cu contestație. Procedura în fața Curții nu este publică, persoanele interesate putând însă să depună în scris punctele lor de vedere. De altfel, Curtea Constituțională a informat public candidatul, precum și orice persoană interesată, prin afișarea contestațiilor pe site-ul instituției, că dosarul se soluționează pe baza sesizării și a celorlalte documente depuse până în ziua termenului stabilit pentru analizarea contestației.”

 

Pot fi atacate Hotărârile CCR?

Conform art. 142 alin. 1 din Constituția României și ale art. 1 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională este garantul supremației constituției și unica autoritate de jurisdicție constituțională, independentă și supusă doar Constituției și legii sale de funcționare. Hotărârile CCR – inclusiv cele emise în baza art. 146 lit. f) din Constituție (vegherea la procedura de alegere a Președintelui) – sunt definitive, generale obligatorii și „au putere numai pentru viitor” (art. 11 alin. (3) ).
Hotărârile CCR sunt, deci, definitive fără a fi supuse vreunei căi de atac, nici măcar la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Sunt Hotărârile CCR acte administrative care să poată fi anulate de o instanţă de contencios administrativ?
Instanțele de contencios administrativ controlează legalitatea actelor administrative în baza Legii nr. 554/2004 putând suspenda și anula doar actele administrative. Instanțele judecătorești nu pot verifica sau valida constituționalitatea hotărârilor CCR.
Legea nr. 47/1992 prevede că deciziile și hotărârile CCR sunt acte de jurisdicție constituțională, definitive și erga omnes, fără cale de atac. Astfel, teoretic nicio instanță de contencios administrativ, inclusiv Curtea de Apel Ploiești, nu poate suspenda sau anula un astfel de act.

 

Exces de competență și act emis ultra vires?

Înalta Curte ar putea considera în recurs că ne aflăm în fața unui exces de competență materială, care încalcă grav principiul separației puterilor în stat și o interferență nepermisă în activitatea autorități constituționale.
Situația juridică poate fi calificată, drept un act emis ultra vires – adică o hotărâre pronunțată dincolo de limitele legale de competență. În dreptul public, acest tip de eroare nu este doar o simplă scăpare procedurală, ci este considerat o abatere care duce la nulitatea absolută a hotărârii. Cu alte cuvinte, hotărârea Curții de Apel ar putea fi considerată lipsită de orice efect juridic real.

Dacă decizia Curții de Apel Ploiești ar fi menținută, chiar și în lipsa unor prevederi legale care să reglementeze strict și procedural contestarea hotărârilor CCR, s-ar crea un precedent periculos prin care orice instanță ar putea anula hotărârile CCR, subminându-i autoritatea supremă în garantarea supremaţiei Constituției.

Ce se întâmplă până atunci cu procedurile electorale?

 Potrivit Comunicatul de presă al Biroului Electoral Central – Activitatea continuă!

”În vederea corectei informări a publicului în contextul pronunțării de către Curtea de Apel Ploiești a Sentinței nr. 135/24.04.2025, în dosarul nr. 301/42/2025, BEC aduce următoarele clarificări:
Actuala procedură electorală în vederea alegerii Președintelui României este reglementată atât de acte normative cât și de acte administrative cu caracter normativ, respectiv:
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2025 și alegerilor locale parțiale din anul 2025;
Hotărârea de Guvern nr. 4/2025 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2025;
Hotărârea Guvernului nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025;
Hotărârea Guvernului nr. 68/2025 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2025;
Hotărârea Guvernului nr. 79/2025 privind stabilirea bugetului și a cheltuielilor necesare pregătirii, organizării și desfășurării în bune condiții a alegerilor pentru Președintele României din anul 2025.

În aceste condiții, activitatea tuturor birourilor electorale continuă în temeiul și pentru executarea măsurilor prevăzute de actele normative și a celor administrative cu caracter normativ care vizează actuala procedură de alegere a Președintelui României.”