București, 23 Februarie – Într-o cursă contracronometru pentru atragerea fondurilor europene, Comitetul Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) s-a reunit luni pentru a analiza stadiul reformelor și investițiilor. Potrivit comunicatului de presă cu privire la acest eveniment , sub coordonarea prim-ministrului Ilie Bolojan și a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, discuțiile au scos la iveală o realitate administrativă tensionată: deși se fixează obiective extrem de ambițioase pentru viitor, Guvernul trebuie mai întâi să rezolve aspectele restante aferente cererilor de plată 3 și 4, deja transmise Comisiei Europene, pentru a putea pregăti eficient cererile de plată 5 și 6 din perioada următoare.
Toleranță zero pentru întârzieri: Sancțiuni politice și administrative
Conștient de blocajele din sistem, premierul Ilie Bolojan a cerut ministerelor coordonatoare să accelereze ritmul de lucru și să elimine întârzierile la plata facturilor pentru lucrările deja efectuate. Pentru a asigura respectarea angajamentelor asumate până la 31 august 2026, șeful Executivului a lansat un avertisment dur, schimbând paradigma responsabilității în administrația publică:
” Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniștrii și secretarii de stat. Mă refer inclusiv la revocări din funcție în cazul în care România va pierde bani din PNRR. În cazul directorilor și personalului din administrație, nu este cazul să mai vedem că încasează spor de fonduri europene dacă țara noastră pierde bani”, a subliniat prim-ministrul Bolojan, cerând totodată o monitorizare periodică strictă a stadiului implementării.
Obiectivul MIPE: Dublarea absorbției în următoarele șase luni
În contrast cu întârzierile semnalate la cererile anterioare, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a propus o țintă extrem de optimistă, analizând în detaliu stadiul jaloanelor alături de reprezentanții ministerelor de resort:
” Dacă anul trecut am crescut absorbția din PNRR de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro, în următoarele șase luni trebuie să trecem la un ritm și mai intens pentru a dubla această sumă. Fac apel la fiecare minister ca până la sfârșitul săptămânii să transmită MIPE informații actualizate privind progresele făcute și un calendar al activităților pe care le are în vedere pentru a avea un status cât mai actual al implementării”, a afirmat ministrul Dragoș Pîslaru.
Bugete record pentru autoritățile locale în 2026
Pe partea de finanțare, Guvernul dă asigurări că fondurile pentru contribuția națională nu vor reprezenta un obstacol. Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Florin Zaharia, a anunțat că, prin bugetul pentru anul 2026, vor fi asigurate sume cu până la 70% mai mari comparativ cu anul precedent.
Sumele totale aferente PNRR vor ajunge la aproximativ 73 de miliarde de lei (incluzând co-finanțări și cheltuieli neeligibile). Conform oficialului de la Finanțe, autoritățile publice locale vor beneficia de cele mai mari bugete din istorie, având astfel resursele necesare pentru a se concentra exclusiv pe implementarea proiectelor europene.
Stadiul actual: România a depășit pragul de 50% din PNRR
Conform datelor oficiale prezentate la reuniune (la care au participat și vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu), România a depășit în prezent jumătate din valoarea totală a PNRR, încasând 50,08% din fonduri.
Bilanțul la zi arată astfel:
· Total încasat: 10.722.201.578 euro.
· Structură: 6,4 miliarde euro din componenta de asistență financiară nerambursabilă și 4,3 miliarde euro din cea rambursabilă (sume ce includ pre-finanțarea și încasările aferente primelor două cereri de plată, plus o parte din cererea nr. 3).
· Calendar viitor: Conform noii decizii a Consiliului UE, România are alocate în total 6 cereri de plată. Ultimele două (5 și 6) vor fi transmise în 2026, cu termen maxim de trimitere la 30 septembrie 2026.
· Provocări tehnice: Cererea nr. 5 conține 28 de ținte și jaloane (asistență nerambursabilă), în timp ce cererea finală, nr. 6, reprezintă un test major de capacitate administrativă, cuprinzând un număr masiv de 151 de ținte și jaloane din ambele componente de finanțare.
România este forțată acum să prioritizeze aceste proiecte strategice. Rămâne de văzut dacă mecanismul de sancțiuni propus de premierul Bolojan va fi suficient pentru a transforma presiunea termenului limită (31 august 2026) într-un catalizator real, capabil să deblocheze jaloanele restante.