Ieri, 18 august 2026, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), prin intermediul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), a pus în dezbatere publică, proiectul Ghidului de finanțare pentru Programul privind instalarea sistemelor de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile. Acest program beneficiază de o alocare bugetară semnificativă, în valoare de 400 de milioane de lei, și este direcționat exclusiv către persoanele fizice care dețin deja calitatea de prosumator și nu au deja baterii instalate. Finanțarea programului este asigurată din veniturile Fondului pentru mediu, obținute în urma scoaterii la licitație a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
Obiectivul declarat al acestei politici publice este:
- de a facilita acumularea energiei electrice necesare consumului propriu,
- stocarea acesteia în baterii și, ulterior,
- livrarea surplusului de energie în sistemul energetic național.
Ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu, a subliniat că este firesc să investim acum în stocare, astfel încât energia produsă ziua să poată fi folosită de prosumatori seara, când consumul este mai mare și România ajunge să importe energie. Ministra a declarat că acest program de 400 de milioane de lei este ”deschis pentru finanțarea tuturor persoanelor fizice care au calitatea de prosumator, indiferent dacă și-au instalat panourile printr-un program al AFM sau din fonduri proprii”.
”Vrem reguli clare, concurență reală și sisteme de stocare dimensionate după nevoile gospodăriilor. Este o investiție care îi ajută direct pe oameni și, în același timp, crește reziliența sistemului energetic național”, a mai declarat ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu.
Dincolo de discursul oficial, „regulile clare” sunt practic un mecanism de excludere matematică pentru prosumatorii cu putere instalată mică și bugete mai modeste. În timp ce declarațiile invocă ”sisteme de stocare dimensionate după nevoile gospodăriilor”, algoritmul de selecție — prin modul în care punctează puterea instalată și contribuția financiară — ignoră complet realitatea majorității prosumatorilor, care au, de regulă, sisteme între 3 și 10 kWp. De altfel, puterea medie instalata a prosumatorilor persoane fizice este de până în 6,4 kwp.
Programul transformă astfel „concurența reală” într-o cursă cu handicap, unde doar proprietarii de instalații de pesge 20 kWp pot atinge punctajul maxim. Matematica din proiectul AFM ne arată că, în viziunea statului, „gospodăria” ideală este cea capabilă să susțină o investiție proprie masivă și o capacitate de stocare mare. Sunt ignorați astfel micii prosumatori care doresc doar să își eficientizeze consumul casnic pe timp de seară, fără a transforma locuința într-o mini centrală industrială.
De la producție la reziliență
În ultimii ani, capacitatea instalată de panouri fotovoltaice la nivel rezidențial a crescut exponențial.
Potrivit unui comunicat recent al ANRE, la 30 iunie 2026, România înregistra 359.378 de prosumatori, care aveau o putere electrică instalată totală de 4.019 MW. Dintre aceștia, majoritatea erau persoane fizice, adică 324.535 de oameni cu o putere instalată de 2.067,47 MW – ceea ce înseamnă o medie de exactă 6,37 kWp per gospodărie –, în timp ce restul de 34.843 erau firme care dețineau 1.951,69 MW (cu o medie de 56,01 kWp per loc de consum firme).
ANRE a mai arătat că doar 127.084 de prosumatori aveau deja baterii de stocare, capacitate împărțită între 123.231 de persoane fizice și 3.853 de companii.
În condițiile de secetă extremă din centrul Europei, după închiderea ultimului reactor nuclear de la Cernavodă, la amiază panourile fotovoltaice au ajuns să fie principala sursă energetică a țării producând uneori si peste jumătate din capacitatea totală energetică.
Totuși, această producție este intermitentă, generând un excedent pe parcursul orelor cu insolație maximă, urmat de o cerere acută de consum pe timp de seară, când panourile nu mai produc.
Potrivit documentației oficiale de aprobare a noului Ghid, investițiile în stocare vor contribui direct la reducerea presiunii asupra rețelei naționale și la diminuarea necesarului de import la orele de vârf. Scopul ecologic subsidiar este protejarea mediului prin îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Mecanismul de funcționare: renunțarea la principiul „primul venit, primul servit”
Noul ghid de finanțare propune o abordare structurată, detaliind condiții stricte atât pentru prosumatori, cât și pentru instalatori, precum și o schimbare majoră de algoritm: renunțarea la principiul „primul venit, primul servit” în favoarea unui mecanism ”concurențial” de selecție.
1. Bugetul și plafoanele de finanțare
Arhitectura financiară a programului stabilește că:
- Finanțarea maximă acordată de AFM este limitată la 75% din valoarea cheltuielilor eligibile.
- Valoarea absolută a finanțării nu poate depăși pragul de 15.000 de lei (inclusiv TVA) pentru un beneficiar.
- S-a instituit un standard de cost maxim eligibil de 1.250 de lei pentru fiecare kWh de capacitate de stocare instalată.
- Beneficiarul are obligația legală de a asigura o contribuție proprie minimă de 25% din valoarea eligibilă a investiției. Diferența dintre valoarea totală a proiectului (inclusiv cheltuieli neeligibile, dacă există) și finanțarea AFM se suportă din surse financiare proprii.
2. Condiții de Eligibilitate pentru Solicitanți
Eligibilitate
Potrivit documentului pus în consultare publică, pentru acest program sunt eligibile toate persoanele fizice care au calitatea de prosumator, indiferent de sursa de finanțare utilizată inițial pentru instalarea panourilor fotovoltaice. Prin urmare, chiar și persoanele care și-au instalat sistemele exclusiv din fonduri proprii pot aplica pentru subvenția destinată bateriilor, cu condiția ca sistemul să fie racordat la rețea, adică să fie deja prosumatori.
Pentru ca dosarul de înscriere să fie validat, persoana fizică trebuie să îndeplinească simultan mai multe criterii la momentul încărcării datelor în aplicația informatică:
- Să dețină oficial calitatea de prosumator.
- Să nu aibă obligații restante la bugetul de stat, bugetul local al localității de domiciliu și, dacă este cazul, al localității unde se implementează proiectul.
- Adresa de implementare nu trebuie să fie înregistrată ca sediu social sau fiscal pentru entități economice, și nici nu se pot desfășura activități profesionale la acea locație. Există o excepție: solicitantul este eligibil dacă poate dovedi contorizarea separată a consumului de energie aferent activității economice față de locuință.
- Să nu dețină deja un sistem de stocare a energiei electrice instalat la locul de implementare declarat.
3. Criterii Tehnice Riguroase pentru Echipamente
Proiectul finanțat trebuie să respecte specificații tehnologice stricte, menite să asigure durabilitatea investiției:
- Capacitatea minimă a sistemului de stocare achiziționat trebuie să fie de 12 kWh.
- Echipamentele trebuie să fie noi și compatibile tehnic cu sistemul de panouri fotovoltaice deservit.
- Bateriile eligibile sunt exclusiv cele bazate pe tehnologii avansate, precum Li-Ion, LiFePO4, Na-Ion sau tehnologii echivalente fără plumb. Conform ghidului, acumulatorii cu plumb-acid, indiferent de variația constructivă, sunt strict interziși de la finanțare.
- Sistemul de stocare trebuie să aibă o garanție de minimum 5 ani și să suporte un ciclu de funcționare de minimum 3.000 de încărcări/descărcări.
- Dacă sistemul fotovoltaic existent nu este dotat cu un invertor hibrid compatibil, prosumatorul are permisiunea și obligația de a instala unul până la punerea în funcțiune a bateriilor, costul acestuia făcând parte din valoarea totală a proiectului.
4. Selecția instalatorilor validați
Spre deosebire de achizițiile directe uzuale, implementarea acestui proiect se poate face doar prin intermediul instalatorilor validați de AFM. Pentru a intra în program, operatorii economici trebuie să parcurgă un proces birocratic complex de validare.
- Firmele trebuie să dețină un atestat eliberat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) de tip B, cu o vechime de minimum 12 luni. Se acceptă și documente de echivalare emise în alte state membre ale Uniunii Europene.
- Codul CAEN autorizat trebuie să fie 4321 (lucrări de instalații electrice).
- Nu se acceptă companii aflate în insolvență, cu activitate suspendată, sau cu condamnări penale și datorii fiscale.
- O prevedere fundamentală este interdicția totală a subcontractării: instalatorul validat se angajează că nu va subcontracta lucrările aferente instalării sistemelor de stocare și a invertoarelor.
5. Mecanismul de selecție a proiectelor: punctajul algoritmic
Ghidul introduce un sistem algoritmic de departajare, alocând un maximum de 100 de puncte pentru fiecare cerere de finanțare. Selecția se va face în ordinea descrescătoare a punctajului.
Punctele sunt distribuite astfel:
- Contribuția proprie (maximum 40 de puncte): Algoritmul avantajează prosumatorii dispuși să investească masiv din fonduri proprii. Formula aplicată este:
Dacă rezultatul matematic depășește 40, se va acorda plafonul maxim de 40 de puncte.
- Capacitatea sistemului de stocare (maximum 40 de puncte): Punctajul acordat este direct proporțional cu capacitatea bateriilor exprimată în kWh. Un sistem de 20 kWh primește 20 de puncte, iar orice valoare de peste 40 kWh primește plafonul de 40 de puncte.
- Puterea instalată a sistemului fotovoltaic (maximum 20 de puncte): Se acordă un punct pentru fiecare kW instalat al sistemului fotovoltaic existent deservit de baterii, plafonat la un maxim de 20 de puncte pentru o putere de 20 kW sau mai mare.
- În caz de egalitate a punctajului total, aplicația informatică va departaja dosarele aplicând succesiv următoarele criterii: valoarea absolută a contribuției proprii, capacitatea bateriei, puterea panourilor și, în ultimă instanță, ora exactă a înscrierii.
6. Etapele de implementare și decontare
După parcurgerea sesiunii de înscriere și aprobarea proiectelor de către AFM, beneficiarii au la dispoziție exact 90 de zile pentru a selecta prin intermediul aplicației un instalator validat. După selecție, termenul legal de implementare (montare, punere în funcțiune și actualizarea certificatului de racordare) este de 12 luni. În mod excepțional, dacă beneficiarul demonstrează că a solicitat actualizarea certificatului de racordare de la operatorul de distribuție în cele 12 luni, termenul se poate extinde până la 18 luni. Facturile fiscale emise de instalatori trebuie să conțină obligatoriu atribute specifice, inclusiv un cod QR care va stoca metadate despre proiect (număr factură, adresa, capacitate kWh).
Odată aprobat și instalat, echipamentul intră într-o perioadă de monitorizare instituțională riguroasă de un an de la emiterea noului certificat de racordare. În această perioadă, prosumatorul este obligat să asigure integritatea sistemului, să permită accesul autorităților pentru citirea datelor telemetrice privind energia stocată/descărcată și, mai ales, să nu înstrăineze imobilul către entități juridice care desfășoară activități comerciale. Totodată, proprietarul va avea obligația de a semnaliza vizual investiția, aplicând materiale informative care atestă finanțarea AFM.
Cum marginalizează AFM prosumatorul de rând?
Discursul oficial înfășoară acest program de finanțare într-o mantie ecologică, susținând că bugetul de 400 de milioane de lei va crește reziliența sistemului energetic național și că va ajuta prosumatorii. Matematica din spatele algoritmului de selecție dezvăluie însă o realitate mai cinică: programul urmărește atragerea masivă de capital privat în infrastructura de stocare. În mod inevitabil, acest mecanism îi favorizează disproporționat pe cei cu putere financiară, transformând o subvenție de stat într-un discount dedicat elitelor rezidențiale.
Tavanul de sticlă pentru majoritatea tăcută – media prosumatorilor de 6.4 kWp
Masa majoritară a prosumatorilor din România — clasa de mijloc care duce de fapt greul rețelei — deține o putere instalată între 3 și 10 kwp, media raportata la numarul total de prosumatori fiind de aproximativ 6.4 kWp. Dacă aplicăm normele ghidului pe acest profil, descoperim un handicap structural insurmontabil.
Indiferent de arhitectura tehnică pe care o dețin, acești prosumatori sunt blocați de algoritm.
- Captivitatea în ecosistemul Huawei. Lider pe piața invertoarelor din România este Huawei. Prosumatorul mediu care are un astfel de invertor este forțat să însteleze o baterie proprietară, ”hig voltage”, scumpă în comparație cu celelalte baterii ”low voltage”. Programul îl obligă, la rândul lui, să instaleze minimum 12 kWh la un cost de finanțare de minim 1250 lei pe kwh. Standardul de cost maxim eligibil este de 1.250 lei/kWh capacitate de stocare instalată, TVA inclusă.
În practică, aceasta înseamnă un pachet Huawei LUNA de 15 kWh, care costă aproximativ 33.000 de lei, statul îi decontează plafonul maxim de 15.000 de lei, obligându-l să scoată restul de 18.000 de lei din buzunar (o co-finanțare de 50%).
- Aplicarea formulei AFM: Pentru un efort financiar de 50%, algoritmul acordă: 80 x 0.50 - 10 = 33.6 de puncte pentru contribuția financiară.
- Matematica eșecului: 6.4 puncte (pentru cele 6,4 kwp) + 15 puncte (bateria de 15kwh) + 33.6 de puncte (efortul financiar) = 55 puncte scor total. O investiție uriașă de 18.000 de lei din partea unui simplu cetățean, „recompensată” cu certitudinea ratării finanțării.
- Iluzia optimizării (Utilizatorul Deye). Să presupunem că acest prosumator deține un invertor cu arhitectură deschisă (ex. Deye 6kW) și vrea să profite de prețurile accesibile ale bateriilor LFP tip rack. El decide să investească între 5.000 și 6.000 de lei din propriul buzunar, o sumă realistă pentru o familie medie. Astfel, cumpără un sistem masiv de 25.6 kWh (5 module a câte 5.12 kWh) cu un cost total de aproximativ 21.000 de lei. Cum AFM îi acoperă 15.000 de lei (plafonul maxim a fost atins), el plătește exact 6.000 de lei, adică o contribuție de 28,5% din valoarea proiectului.
- Aplicarea formulei AFM: Fiind un proiect „ieftin”, procentul de 28,5% atrage un scor dezastruos: 80 x 0.285 - 10 = 12.8 puncte contribuție proprie.
- Absurdul legislativ: 6.4 puncte (panouri) + 25.6 puncte (bateria uriașă) + 12.8 puncte (efortul financiar). Scor total: 44.8 puncte. Deși a ales o soluție extrem de eficientă tehnologic și a scos 6.000 de lei din buzunar, statul îl aruncă la coada clasamentului exact pentru că nu a cheltuit suficient de mult.
Autostrada celor cu 20 kWp și victoria investițiilor de lux
Adevărații beneficiari ai acestui ghid sunt care dețin deja sisteme fotovoltaice de minimum 20 kWp, concepute pentru consumuri mai mari, care dețin de pompe de căldură, vehicule electrice. Plecând din start cu avantajul celor 20 de puncte maxime acordate puterii instalate, pentru ei selecția este o simplă ecuație de bifat.
Această ”elită” deține deja invertoare de mare putere cu arhitectură deschisă (ex. Deye trifazat), care le permit să absoarbă punctajul tehnic absolut. Ei instalează 40.96 kWh (8 module rack), cu un cost total de piață de 34.000 de lei.
- Scenariul 3: Perfecțiunea Elitei. Pentru a nu rata subvenția, investitorul calculează exact efortul necesar pentru scorul maxim și decide să plătească 62,5% din proiect (21.250 de lei). Statul decontează restul de 12.750 de lei, respectând perfect plafoanele de maximum 15.000 de lei și 75% din cheltuieli.
- Aplicarea formulei AFM: Contribuția strategică de 62,5% îi aduce punctajul absolut: 80 x 0.625 - 10 = 40 de puncte contribuție proprie.
- Matematica inechității: 20 de puncte (panouri) + 40 de puncte (baterii) + 40 de puncte (finanțare proprie). Scor total: 100 de puncte.
Concluzia este clară și dură: un prosumator din clasa de mijloc investește de la 6.000 până la 15.000 de lei și abia atinge pragul de 45-55 de puncte, trăind cu frica respingerii dosarului. În același timp, proprietarul vilei investește strategic 21.000 de lei, deblochează un sistem energetic masiv și primește garantat 100 de puncte. Normele metodologice confirmă matematic o realitate amară a politicilor publice: celui bogat i se va mai da, iar de la cel sărac se va lua.
Pașii următori
Din punct de vedere procedural, proiectul de Ordin al ministrului mediului se află în dezbatere publică pentru o perioadă de 10 zile lucrătoare, calculată de la data publicării pe 18 august 2026. În acest interval, specialiștii din industrie, organizațiile profesionale și cetățenii interesați pot formula amendamente tehnice și juridice către Administrația Fondului pentru Mediu. Ulterior analizei acestor observații, ordinul va fi semnat de ministrul Diana-Anda Buzoianu și publicat în Monitorul Oficial, moment în care etapele programului, inclusiv înrolarea instalatorilor și a beneficiarilor, vor fi oficial declanșate.
Pentru mai multe detalii a se vedea:
Ghid-de-finantare
Proiect-OM
Referat-aprobare-ghid
Comunicate de presă 18 August 2026
Transparenta publica