În ședința din 5 martie 2026 Guvernului României a adoptat o ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj şi stimularea ocupării forței de muncă.
Aceasta vine cu noi soluții pentru sprijinirea mai activă a accesului pe piața muncii a tinerilor, persoanelor vulnerabile și șomerilor de lungă durată.
Actul normativ, avizat pozitiv si de Consiliul Legislativ ține cont de realitățile socio-economice și evoluția pieței muncii, respectiv rata ridicată a șomajului de lungă durată, în special în rândul tinerilor, persoanelor cu nivel scăzut de educație, precum și dificultatea reinserției profesionale a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate. În același timp, actul ține cont si de faptul că angajatorii au reclamat lipsa forței de muncă calificate și dificultăți în atragerea de personal stabil, în special în zonele defavorizate.
Cele mai importante modificări incluse în acest proiect de act normativ sunt următoarele:
• Se instituie o primă de stabilitate destinată tinerilor NEET care accesează primul loc de muncă pe durată nedeterminată. Tinerii NEET sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei de 30 de ani, care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ şi nu participă la activităţi de formare profesională.
Prima de stabilitate va fi în cuantum total de 27.000 de lei, acordată în două tranșe:
- 1.000 de lei lunar în primele 12 luni și 1.250 de lei lunar pentru următoarele 12 luni. Prima este neimpozabilă, nu se datorează contribuții sociale obligatorii și este acordată proporțional cu menținerea raporturilor de muncă. Acest tip de sprijin se adaugă sumei lunare fixe de 2.250 lei pe care o primesc angajatorii pentru fiecare persoană angajată din anumite categorii vulnerabile.
Nu beneficiază de primă de stabilitate tinerii NEET care se încadrează în instituții și autorități publice, regii, societăți, companii cu capital de stat, autorități/agenții/instituții publice autonome aflate în coordonarea/subordonarea Parlamentului, institute naționale de cercetare-dezvoltare aflate sub autoritatea/coordonarea/subordonarea ministerelor sau autorităților publice centrale și locale.
Potrivit comunicatului Ministerului Muncii pe lângă sprijinul tinerilor NEET, actul vizează si alte modificări:
- Creșterea – pragului de vârstă pentru șomeri de la 45 la 50 de ani, pentru a încuraja reintegrarea profesională a persoanelor de peste 50 de ani.
- Extinderea categoriilor de beneficiari pentru care angajatorii pot beneficia de subvenționarea locurilor de muncă, prin includerea mamelor cu cel puțin trei copii în întreținere și a persoanelor care au executat o pedeapsă privativă de libertate sau alte măsuri neprivative;
- Includerea întreprinderilor sociale de inserție între angajatorii de inserție;
- Clarificarea conceptului de „persoană care face parte dintr-un grup vulnerabil”, în corelație cu Legea nr. 219/2015 privind economia socială (persoane cu dizabilități, de etnie romă, tineri care părăsesc sistemul de protecție a copilului, persoane fără adăpost, victime ale violenței domestice sau ale traficului de persoane etc.);
- Instituirea posibilității de furnizare online a serviciilor de mediere, consiliere și formare profesională, precum și a celorlalte drepturi și măsuri prevăzute de lege;
- Simplificarea procedurii de evidență a șomerilor prin eliminarea obligației reînnoirii periodice a cererilor;
- Consolidarea disciplinei financiare, prin reglementarea recuperării sumelor încasate necuvenit și eficientizarea mecanismelor de reîntregire a bugetului asigurărilor pentru șomaj.
- Stimularea angajatorilor din economia socială pentru încadrarea în muncă a şomerilor prin subvenţionarea locurilor de muncă.
În comunicat se mai arată că prin această ordonanță de urgență Ministerul Muncii urmărește integrarea durabilă pe piața muncii a persoanelor aflate în dificultate, sprijinirea angajatorilor și consolidarea coeziunii sociale, în acord cu obiectivele naționale și europene privind ocuparea și incluziunea socială.
Dinamica Macroeconomică și Factorii Motivaționali ai Reformei
La sfârșitul anului 2025, România înregistra o rată a șomajului de 3,29%, o cifră aparent stabilă, dar care ascundea disparități interne severe între grupele de vârstă și mediile de rezidență. În timp ce zonele urbane dezvoltate, precum polul București-Ilfov, raportau niveluri minime de șomaj de sub 0,5%, județe din regiunile Sud-Vest și Nord-Est, precum Teleorman, Mehedinți sau Vaslui, continuau să se confrunte cu rate de peste 8-9%. Această polarizare a creat o presiune imensă asupra bugetului asigurărilor pentru șomaj, în special din cauza ponderii ridicate a șomerilor neindemnizaţi, care reprezentau peste 76% din totalul celor aflați în evidențe la finele lunii octombrie 2025.
Factorul socio-economic determinant pentru intervenția legislativă din martie 2026 a fost reprezentat de ineficiența mecanismelor anterioare în a activa "resursa fantomă" a pieței muncii: cele aproximativ 2 milioane de persoane apte de muncă, dar inactive din cauza lipsei competențelor digitale de bază sau a barierelor de mobilitate.
În acest context, Ministerul Muncii a propus această schimbare de paradigmă, trecând de la politici pasive de subvenționare la politici active de stimulare a stabilității și a performanței profesionale.
Fenomenul NEET și Criza de Identitate a Tineretului Român
Cea mai critică zonă de intervenție a noii ordonanțe vizează tinerii din categoria NEET (Not in Education, Employment or Training). România a raportat în anul 2024 cea mai mare rată NEET din Uniunea Europeană pentru grupa de vârstă 15-29 de ani, atingând un nivel de 19,4%, în condițiile în care media europeană se situa la aproximativ 11%. În cifre absolute, peste 570.000 de tineri români nu erau implicați în nicio formă de educație sau activitate productivă, reprezentând o pierdere masivă de capital uman pentru economia națională.
Pentru a combate acest fenomen, Ordonanța de Urgență introduce "Prima de Stabilitate" pentru tinerii NEET care se angajează pentru prima dată pe perioadă nedeterminată. Această măsură este inovatoare prin cuantumul generos și prin structura sa de acordare, fiind concepută să descurajeze fluctuația de personal în primii doi ani de carieră.
Suma totală de 27.000 de lei este eșalonată pe o perioadă de 24 de luni, după cum urmează:
· O tranșă de 1.000 de lei lunar în primele 12 luni de la angajare.
· O tranșă de 1.250 de lei lunar în următoarele 12 luni, condiționată de menținerea aceluiași loc de muncă.
Conform notei de fundamentare la proiectul acestei ordonanță de urgență ,logica economică a acestei creșteri progresive a primei în al doilea an are la bază nevoia de a depăși "pragul de uzură" al primului an de muncă, perioadă în care mulți tineri tind să părăsească piața muncii din cauza dificultăților de adaptare. Prin acest stimulent, statul devine un partener în construirea stabilității financiare a tânărului, în timp ce angajatorul beneficiază de o forță de muncă mai predictibilă.
Asigurarea finanțării măsurilor prevăzute la art. 57 alin. (1) lit. e) și f) și art. 77 lit. a) din Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare Având în vedere că politica de coeziune a Uniunii Europene este guvernată de noi regulamente cadru adoptate pentru perioada de programare 2021–2027 (ex: Regulamentul (UE) 2021/1060), este necesară modificarea în mod corespunzător a prevederilor art.852 din Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, prin extinderea regimului de finanțare mixtă, aplicabil în prezent numai măsurilor prevăzute la art. 73², 74, 75, 80 și 85 din actul normativ menționat, asupra tuturor măsurilor reglementate de art. 57 alin. (1) lit. e) și f), precum și art. 77 lit. a) din lege. Aceste măsuri vizează creşterea şanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă realizate de către ANOFM prin completarea veniturilor salariale ale angajaţilor și prin stimularea mobilităţii forţei de muncă, precum și stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor prin subvenţionarea locurilor de muncă.
Reabilitarea Profesională a Seniorilor: Dincolo de Bariera de 50 de Ani
O altă modificare esențială a Legii 76/2002 vizează ridicarea pragului de vârstă pentru subvenționarea angajării șomerilor de la 45 la 50 de ani. Această decizie reflectă o realitate demografică dură: persoanele aflate în decada a șasea de viață se confruntă cu cele mai mari bariere în procesul de recrutare, fiind adesea victimele unor prejudecăți legate de adaptabilitatea la noi tehnologii sau de productivitate.
Datele statistice publicate de ANOFM din decembrie 2025 indică faptul că grupa de vârstă de peste 55 de ani reprezintă peste 24% din totalul șomerilor înregistrați, în timp ce grupa 50-55 de ani adaugă alte 18,25%. Astfel, aproape jumătate din stocul total de șomeri este format din persoane de peste 50 de ani. Acest segment de populație se află într-un paradox: sunt prea tineri pentru pensionare, dar sunt percepuți ca fiind "prea bătrâni" pentru noile cerințe ale economiei digitale.
sursa foto: https://www.anofm.ro
Astfel, Ministerul Munci dorește o extindere a categoriilor de beneficiari ai măsurilor active de ocupare . Pragul de vârstă pentru șomerii vârstnici se majorează de la 45 la 50 de ani, pentru alinierea la politicile europene și recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind îmbătrânirea activă și prelungirea vieții profesionale.
Incluziunea Activă a Grupurilor Vulnerabile: Noi Orizonturi Legislative
Reforma legislativă din martie 2026 manifestă o sensibilitate sporită față de categoriile care se află la periferia societății, extinzând definiția și sprijinul pentru "grupurile vulnerabile" ( astfel cum sunt definite la art. 5 pct. IV^4 din Legea nr. 76/2002). Această extindere este aliniată cu prevederile Legii nr. 219/2015 privind economia socială (art. 6 alin. (1) lit. g)) și vizează categorii anterior ignorate de mecanismele de subvenționare directă din Legea 76/2002.
Se introduc două noi categorii de persoane pentru care angajatorii pot beneficia de subvenționarea locurilor de muncă:
i. mame cu cel puțin 3 copii în întreținere, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
ii. persoanele care au executat o pedeapsă privativă de libertate, o măsură educativă sau alte măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare, în vederea susținerii reintegrării lor sociale.
Astfel, s-a realizat extinderea categoriilor de persoane de la art. 85 prin includerea expresă a persoanelor care au executat o pedeapsă privativă de libertate, care au fost condamnate la executarea unei pedepse, a unei măsuri educative sau a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare, în conformitate cu art. 53 lit. d) din Legea nr. 76/2002.
Sprijinul pentru mamele cu 3 copii
Pentru aceste femei, întoarcerea pe piața muncii este adesea o provocare logistică și financiară insurmontabilă, riscând să rămână în afara câmpului muncii după perioade lungi de concedii de creștere a copilului. Prin oferirea unei subvenții de 2.250 de lei lunar angajatorilor care le oferă un contract de muncă, statul încearcă să creeze un mediu favorabil mamelor, permițându-le acestora să își recâștige independența economică. Impactul acestei măsuri este dublu: pe de o parte, contribuie la reducerea riscului de sărăcie în rândul copiilor, iar pe de altă parte, combate declinul demografic prin sprijinirea activă a natalități
Reinserția profesională a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate
Integrarea persoanelor care ies din sistemul penitenciar rămâne unul dintre cele mai dificile capitole ale politicilor sociale. În România anului 2023, gradul de recidivă era de 36,75%, o cifră care, deși în scădere, indică dificultatea foștilor deținuți de a găsi o sursă licită de venit. Noua ordonanță include persoanele care au executat pedepse privative de libertate printre beneficiarii măsurilor active de ocupare. 2 Această măsură este susținută de programele de calificare profesională desfășurate în cadrul penitenciarelor în domenii precum tâmplăria, construcțiile sau agricultura, asigurându-se că ieșirea din detenție este acompaniată de o șansă reală de angajare.
Stimularea mobilităţii forţei de muncă
Potrivit notei de fundamentare, în ceea ce privește situațiile în care persoanele nu pot beneficia de primele de mobilitate, pentru un plus de claritate este introdus termenul „limitrof”, care este utilizat constant și consacrat în legislația românească (ex. urbanism, transport, administrație publică). Sensul este mai precis, respectiv localități care au limită administrativ-teritorială comună, ceea ce permite o aplicare predictibilă și verificabilă prin documente oficiale (hărți administrative, HG-uri privind delimitarea UAT).
Stimularea angajatorilor din economia socială
Se extinde măsura prevăzută la art. 93^4 pentru a include și angajatorii care au statutul de întreprinderi sociale de inserție, definite potrivit Legii nr. 219/2015, cu modificările și completările ulterioare. Aceștia pot beneficia de sprijin financiar pentru încadrarea persoanelor din grupuri vulnerabile care beneficiază de acompaniament social personalizat, în baza unui contract de solidaritate. Măsura este sinergică cu reforma 6 „Îmbunătăţirea legislaţiei privind economia socială”, aferentă Componentei 13 – Reforme Sociale din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, consolidând sprijinul pentru integrarea sustenabilă a persoanelor vulnerabile și pentru dezvoltarea economiei sociale.
Regimul de exceptare de la acordarea sprijinului financiar se modifică prin excluderea angajatorilor care se află în insolvenţă, reorganizare judiciară, faliment, dizolvare, lichidare ori administrare specială, care au activităţile suspendate sau restricţii asupra acestora care înregistrează obligații fiscale restante la bugetul de stat, cu excepția celor pentru care s-au aprobat eșalonări, amânări sau suspendări la plată, potrivit legii.
Simplificarea procedurii de evidență a șomerilor prin eliminarea obligației reînnoirii periodice a cererilor
Prin această ordonanță se urmărește eliminarea obligației reînnoirii cererii de evidență la fiecare 6 luni. Măsura simplifică procedura administrativă, reduce sarcina birocratică asupra persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și permite accesul neîntrerupt la serviciile de mediere și formare profesională oferite de agențiile teritoriale ale ANOFM.
Instituirea posibilității de furnizare online a serviciilor de mediere, consiliere și formare profesională
Prin această ordonanță se instituie posibilitatea furnizării online, de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă, a serviciilor specializate de mediere, consiliere și formare profesională. Modificare are ca scop creșterea accesibilității și eficienței serviciilor publice de ocupare, adaptarea lor la cerințele tehnologice actuale și asigurarea continuității sprijinului pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv pentru cele din zone defavorizate.
În același timp, digitalizarea serviciilor publice de ocupare și eficientizarea administrativă vor conduce la o relație mai accesibilă și mai transparentă între cetățeni și administrație.
Un pilon fundamental al reformei este reprezentat de transformarea digitală a serviciilor oferite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Proiectul de digitalizare, finanțat prin PNRR, vizează modernizarea infrastructurii tehnologice până în iunie 2026, facilitând accesul cetățenilor la măsuri de sprijin fără barierele birocratice tradiționale.
Consolidarea disciplinei financiare
Potrivit notei de fundamentare, se arată că actul reglementează posibilitatea reîntregirii bugetului asigurărilor pentru șomaj cu sumele recuperate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, în baza titlurilor executorii transmise de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și unitățile sale teritoriale care nu dețin organe proprii de executare silită. Această derogare punctuală de la Codul de procedură fiscală are scopul de a permite o recuperare mai rapidă și eficientă a sumelor datorate, fără a crea un regim paralel de executare silită, fiind aplicabilă exclusiv bugetului asigurărilor pentru șomaj. În același sens, se prevede ca, în situația restituirii voluntare și în termen legal a sumelor încasate necuvenit, să nu se aplice accesorii fiscale, pentru a stimula conformarea voluntară și a reduce costurile administrative. După expirarea termenului, accesoriile devin datorate, menținându-se astfel disciplina financiară.
Condiționarea reîncadrării succesive
Se introduce o condiționalitate potrivit căreia persoanele care au beneficiat de măsuri de stimulare a ocupării și ale căror raporturi de muncă au încetat prin demisie nu pot accesa din nou astfel de măsuri mai devreme de 12 luni. Această reglementare are rolul de a preveni abuzul, de a responsabiliza beneficiarii și de a asigura utilizarea eficientă a fondurilor publice. Prin stabilirea unei perioade minime între participările succesive la măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă, se reduce fenomenul de „rotație artificială” și se promovează angajarea durabilă, în concordanță cu bunele practici europene.
Analiza de Impact și Provocările Implementării
Pachetul de măsuri aprobat pe 5 martie 2026 este unul dintre cele mai ambițioase din ultimele decenii, succesul său depinde de calitatea implementării la nivel local.
Deși Indicatorul Social de Referință (ISR) se indexează anual, există riscul ca decalajul dintre costul vieții și cuantumul sprijinului de stat să erodeze motivația tinerilor de a intra în programe de ucenicie sau formare, unde veniturile inițiale sunt mai mici.
Totuși, prin focalizarea pe tinerii NEET, prin ridicarea pragului de vârstă pentru seniori și prin deschiderea către economia socială, România își aliniază politicile de ocupare cu Strategia Europa 203o, statistica eurostat privind tinerii care nu sunt angajați și nu urmează niciun program educațional sau de formare plasându-ne pe primul loc in UE.