Decizia CCR din 18 februarie 2026 validează integral Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025), un act normativ complex care rescrie arhitectura drepturilor de pensie pentru magistrați.
Filtrul Constituțional: De ce a respins CCR criticile ÎCCJ
Potrivit comunicatului din 18 februarie 2025, Curtea a analizat legea pe două paliere distincte, oferind răspunsuri tehnice criticilor formulate de instanța supremă:
Critici extrinseci (de procedură): ÎCCJ a contestat procedura angajării răspunderii Guvernului. CCR a stabilit însă că Guvernul a respectat art. 114 din Constituție, invocând existența unui „domeniu omogen de reglementare” (reforma pensiilor de serviciu) și urgența impusă de jaloanele PNRR și riscul dezechilibrelor bugetare.
Critici intrinseci (de fond): Curtea a statuat că noul mecanism nu încalcă independența justiției (art. 147 alin. 4 din Constituție). CCR a reținut că legiuitorul are marjă de apreciere asupra cuantumului (CCR neavând competența să stabilească valori nominale sau procentuale) și că eliminarea actualizării pensiei în funcție de salariile celor activi pentru viitorii pensionari este constituțională, atâta timp cât se respectă principiul neretroactivității.
Prin decizia definitivă de astăzi, CCR confirmă trecerea la un sistem mai restrictiv pentru magistrați, care include creșterea graduală a vârstei de pensionare și modificarea formulei de calcul a veniturilor.
Principalele modificări validate astăzi
Legea, care urmează să ajungă la președintele României pentru promulgare, introduce schimbări majore la Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, menite să alinieze România la cerințele Comisiei Europene și la jaloanele PNRR:
- Creșterea vârstei de pensionare: Se introduce o creștere etapizată a vârstei de pensionare, ținta finală fiind atingerea vârstei de 65 de ani (media Uniunii Europene).
- Pentru perioada imediat următoare (2026), vârsta minimă de pensionare este stabilită la 49 de ani.
- Aceasta va crește treptat până în anul 2041, când se va ajunge la 64 de ani, eliminându-se posibilitatea pensionării la vârste foarte tinere (sub 50 de ani), practică des întâlnită în sistemul actual.
- Noua formulă de calcul a pensiei:
- Cuantumul pensiei scade la 55% din baza de calcul (față de 80% cât era în legislația anterioară).
- Baza de calcul nu se mai raportează la ultima lună de activitate, ci la media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni (5 ani) de activitate.
- Plafonare: Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate depăși 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate.
- Vechimea în muncă: Se impune o vechime totală în muncă de 35 de ani, dintre care minimum 25 de ani trebuie să fie efectiv în funcția de magistrat (judecător/procuror). Perioadele asimilate (precum avocatura sau notariatul) vor fi eliminate treptat din calculul vechimii, până la dispariția totală a acestora în 2036.
- Adio actualizării cu salariile în plată: Pentru viitorii pensionari, pensiile nu se vor mai actualiza automat ori de câte ori cresc salariile magistraților activi. Aceștia vor beneficia doar de indexarea cu rata inflației, similar sistemului public de pensii. Această măsură se aplică pentru cei care nu au decizii de pensionare emise înainte de 1 ianuarie 2026.
Argumentele CCR: „Un domeniu omogen” și necesitatea reformei
În comunicatul emis astăzi, Curtea Constituțională a respins criticile ÎCCJ ca neîntemeiate. Judecătorii constituționali au stabilit că Guvernul a avut dreptul să își angajeze răspunderea pe acest proiect, invocând „urgența și necesitatea adoptării legii” pentru evitarea dezechilibrelor bugetare și respectarea PNRR.
CCR a subliniat că noile reguli asigură o „trecere graduală” și nu o schimbare brutală, respectând astfel principiul securității juridice. Mai mult, Curtea a punctat că stabilirea cuantumului pensiei este atributul legiuitorului, iar instanța constituțională nu are competența de a stabili valori procentuale.
De ce a fost necesară schimbarea? Justificarea Guvernului
În expunerea de motive a legii, inițiatorii au arătat discrepanțele majore dintre sistemul public și cel de serviciu, dar și necesitatea alinierii la standardele UE.
Guvernul a justificat necesitatea menținerii unei pensii de serviciu (chiar și redusă la 55%), prezentând o simulare comparativă:
Pe sistemul strict contributiv (Legea 360/2023), un magistrat cu 35 de ani vechime ar primi o pensie brută de cca. 11.000 lei. Prin noua lege (55%), pensia brută ajunge la cca. 17.000 lei. Diferența este considerată de legiuitor și de CCR o compensație constituțională necesară pentru incompatibilitățile specifice funcției.
Astfel, Executivul susține că diferența de 4.500 lei în plus față de sistemul contributiv reprezintă o compensație rezonabilă pentru interdicțiile și incompatibilitățile severe la care sunt supuși magistrații de-a lungul carierei.
Ce urmează?
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie. Legea va fi trimisă Președintelui României pentru promulgare și va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.
Pentru magistrații care au obținut deja decizii de pensionare înainte de 1 ianuarie 2026, legea prevede conservarea drepturilor câștigate, inclusiv actualizarea pensiilor în raport cu salariile celor în activitate, însă elimină bonusul de 1% pentru vechimea suplimentară acumulată după această dată.