București – În cadrul ședinței din 9 aprilie 2026, Guvernul României are pe agendă un proiect legislativ cu impact major asupra viitorului sectorului agricol național: aprobarea Ordonanței de Urgență pentru înființarea Rețelei de date privind durabilitatea agricolă (RDDA).
Contextul actual: De la simple date contabile, la o viziune integrată
Până în prezent, evaluarea exploatațiilor agricole românești s-a realizat exclusiv din perspectivă economică, prin intermediul Rețelei de Informații Contabile Agricole (RICA). Sistemul actual a presupus colectarea anuală de date de la aproximativ 5.100 de ferme, validarea acestora de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și transmiterea lor către Comisia Europeană. Deși eficient din punct de vedere contabil – generând României venituri forfetare de până la 180 euro pentru fiecare chestionar validat în 2024 – sistemul RICA a devenit insuficient în fața noilor provocări climatice și a cerințelor de sustenabilitate impuse la nivel global.
Pentru a asigura o tranziție eficientă, Guvernul propune o reformă structurală de amploare, fundamentată pe următoarele direcții esențiale.
Schimbări preconizate
-Prin prezentul proiect se propune abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 67/2004 privind instituirea la nivel național a Rețelei de Informații Contabile Agricole aprobată cu modificări prin Legea nr. 465/2004 și a Ordinului nr. 512 din 28 iunie 2005 privind Normele metodologice de aplicare a OG nr.67/2004.
-Uniunea Europeană își propune să fie neutră din punct de vedere climatic până în 2050, iar în acest sens sectorul agricol are propriile obiective de îndeplinit. Politica agricolă comună și Pactul verde european împreună cu strategiile sale ”Farm to Fork” (”De la fermă la consumator”) și Biodiversitate precizează clar următoarele obiective: reducerea pierderilor de nutrienți, reducerea utilizării îngrășămintelor și pesticidelor, reducerea vânzărilor de antimicrobiene, creșterea agriculturii ecologice, precum și creșterea caracteristicilor peisajului cu diversitate ridicată.
-În acest context, agricultura durabilă devine din ce în ce mai importantă, pe măsură ce lumea se confruntă cu schimbări climatice, degradarea solului, pierderea biodiversității și creșterea populației globale.
-În strategia ”Farm to Fork” din 20 mai 2020 intitulată „O strategie «De la fermă la consumator» pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic”, CE și-a anunțat intenția de a reorganiza rețeaua de date contabile agricole, denumită în continuare RICA, înființând o rețea de date privind durabilitatea agricolă, denumită în continuare RDDA, cu scopul de a colecta date la nivel de fermă care abordează obiectivele menționate mai sus și alți indicatori de durabilitate.
-Politicile europene și internaționale pun accent pe durabilitate, cerând metode de cultivare mai ecologice și utilizarea responsabilă a resurselor naturale.
-Analiza și dezvoltarea sectorului agricol al Uniunii Europene și a politicii agricole comune necesită informații obiective, actualizate și relevante cu privire la performanța și durabilitatea exploatațiilor din Uniunea Europeană.
-Transformarea va permite rețelei RDDA să sprijine elaborarea unor politici bazate pe dovezi și performanțe, precum și analiza sectoarelor agricole din statele membre și din Uniunea Europeană ca întreg, evaluând progresele înregistrate și oferind orientări valoroase factorilor de decizie.
-RDDA va contribui, de asemenea, la analiza aspectelor de mediu și sociale consolidate ale PAC, la îmbunătățirea serviciilor de consiliere pentru fermieri și la evaluarea comparativă a performanțelor fermelor, precum și la transparența și echitatea lanțului de aprovizionare agroalimentar.
-În cadrul RDDA este oportun să fie abordate cele trei dimensiuni ale durabilității agriculturii, și anume, dimensiunea economică, cea de mediu și cea socială, așa cum sunt prevăzute în Tratatul de funcționare a Uniunii Europene TFUE, pentru a consolida și legătura cu punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite.
-În acest sens este necesar să se evalueze durabilitatea generală a exploatațiilor, inclusiv pe baza datelor de mediu referitoare la sol, aer, apă și biodiversitate, precum și a datelor care să surprindă dimensiunea socială a agriculturii, acordând o atenție deosebită situației femeilor și tinerilor care sunt fermieri și lucrători agricoli.
-Obiectivele menționate anterior pot fi atinse numai prin intermediul unei rețele RDDA a Uniunii Europene bazate pe colectorii de date existenți deja în fiecare stat membru în cadrul RICA, care au experiență și vechime în colectarea de informații.
-Prin înființarea RDDA ca urmare a reorganizării RICA va fi posibilă formularea unor politici agricole care să sprijine practicile durabile și să răspundă eficient provocărilor legate de mediu și securitatea alimentară.
-Toate aceste elemente impun necesitatea instituirii cu celeritate a unui nou cadru legal, coerent și unitar prin care să se permită înființarea RDDA prin reorganizarea RICA.
-În lipsa adoptării urgente a cadrului legislativ, aceste proceduri nu pot fi inițiate, ceea ce ar conduce la întârzieri semnificative în implementarea rețelei RDDA și ar putea genera riscul neutilizării sau utilizării ineficiente a fondurilor europene alocate României.
-Legislația de transformare a RICA în RDDA a fost aprobată în cadrul Comitetului Comunitar din data de 25 Octombrie 2024 iar Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2746 al Comisiei din 25 octombrie 2024 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1217/2009 al Consiliului privind crearea Rețelei de date privind durabilitatea agricolă și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/220 al Comisiei a fost publicat în JOUE în data de 30.10.2024 fapt care implica elaborarea cu celeritate a legislației naționale.
-Caracterul urgent al reglementării rezultă și din faptul că România a primit deja de la Comisia Europeană contribuția financiară destinată procesului de transformare a rețelei, în valoare de 12.888.705 lei (2.577.741 euro), sumă transferată în data de 17 decembrie 2024, pentru dezvoltarea infrastructurii informatice și instituționale necesare implementării RDDA.
-De asemenea, conform planului de acțiuni transmis Comisiei Europene pentru perioada 2025-2026, România trebuie să finalizeze dezvoltarea și testarea aplicației informatice RDDA, astfel încât sistemul să devină operațional începând cu anul 2027, iar începând cu anul de raportare 2027 să fie transmise către Comisia Europeană 5100 chestionare completate integral cu date contabile, sociale și de mediu.
-Monitorizarea și evaluarea implementării proiectului de act normativ se va realiza de către MADR prin Serviciul RICA care se va redenumi Serviciul RDDA – Agenția de Legătură cu CE”.
-În absența unei intervenții legislative imediate, structura administrativă existentă nu poate fi reorganizată și adaptată noilor cerințe europene, iar procesul de dezvoltare a infrastructurii tehnice și instituționale necesare implementării RDDA ar fi întârziat, afectând capacitatea României de a respecta obligațiile asumate în cadrul politicii agricole comune.
-Având în vedere existența unor obligații europene cu termene precise, necesitatea utilizării imediate a fondurilor europene deja transferate și necesitatea demarării procedurilor administrative și tehnice pentru operaționalizarea rețelei RDDA, reglementarea nu poate fi amânată.
-Întârzierea adoptării legislației sectoriale va avea efect negativ asupra fermierilor pentru care s-au prevăzut plăți sub formă de stimulente pentru întreaga perioadă de transformare 2025-2027.
-Prin urmare, adoptarea prezentului act normativ prin ordonanță de urgență este justificată de necesitatea prevenirii unor consecințe negative asupra implementării politicii agricole comune, asupra capacității administrative de colectare și analiză a datelor privind durabilitatea agricolă și asupra utilizării fondurilor europene alocate României.
Impact socio-economic și ecologic estimat este major
Implementarea noii structuri este considerată nu doar o obligație birocratică, ci o oportunitate strategică. În nota de fundamentare se susține că pe plan economic, alinierea la cerințele de durabilitate va permite fermierilor români să răspundă cererii globale de produse certificate ecologic, oferindu-le acces la prețuri premium și la linii de finanțare preferențiale. Optimizarea utilizării resurselor va genera, de asemenea, o reducere semnificativă a costurilor de producție, prin diminuarea dependenței de îngrășăminte chimice și pesticide.
Din perspectiva mediului, RDDA devine un instrument critic în adaptarea agriculturii naționale la efectele schimbărilor climatice – cum ar fi seceta și inundațiile – facilitând un management inteligent al resurselor de apă și o protecție sporită a biodiversității.
Nu în ultimul rând, ordonanța deschide ușa unei digitalizări fără precedent în agricultura autohtonă. Pentru a elimina birocrația dublă și a asigura securitatea informațiilor, sistemul va integra baze de date multiple (IACS, Registrul viticol etc.) folosind tehnologii de ultimă generație, inclusiv IoT (Internet of Things), Big Data și posibile platforme blockchain. Astfel, cu un buget deja asigurat de peste 2,5 milioane de euro din fonduri europene, România face un pas concret și accelerat către o agricultură modernă, competitivă și responsabilă față de viitor.
Notă de fundamentare
Proiect de Ordonanţă