Parlamentul României a marcat un moment istoric în legislația penală și socială prin adoptarea, pe 25 martie 2026, a Legii pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Legea, cu caracter organic, a trecut de Camera Deputaților – for decizional – cu o majoritate covârșitoare de 284 de voturi „pentru”, un singur vot „contra” și două abțineri, consolidând angajamentul statului român de a combate cea mai gravă formă de violență bazată pe gen.
Contextul alarmant: de ce era nevoie de această lege?
Inițiativa legislativă a apărut ca răspuns direct la o realitate statistică sumbră detaliată în expunerea de motive a legii. Spre deosebire de omorurile în care victimele sunt bărbați (care au loc preponderent în spațiul public), pentru femei, cel mai periculos loc a devenit propria casă.
Cifrele care au stat la baza urgenței legislative sunt cutremurătoare:
· Media europeană depășită: Rata medie a omorurilor în România (2017-2023) a fost de 1,28/100.000 de locuitori, depășind constant media statelor membre UE, care a fost de 0,88/100.000.
· Victime în familie: În ultimii 10 ani, 445 de femei au fost ucise de un membru al familiei.
· Tendință de creștere: Doar în primele 8 luni ale anului 2025, autoritățile au înregistrat, în medie, 3 cazuri pe lună în care femei sau fete au fost ucise de un membru al familiei.
Cum definește legea femicidul?
Unul dintre cele mai importante progrese ale acestui act normativ este recunoașterea și definirea legală a conceptului de „femicid”, pentru a asigura o abordare unitară la nivel național, în concordanță cu instrumentele internaționale.
Conform formei finale adoptate, legea clasifică fenomenul astfel:
Definiția generală: Femicidul reprezintă uciderea cu intenţie a unei femei, precum și moartea unei femei, survenită ca urmare a lovirilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte ori a altor infracțiuni intenționate urmate de moartea victimei, indiferent dacă faptele sunt comise de un membru al familiei sau de o altă persoană.
Femicidul intim: femicidul intim este uciderea cu intenţie a unei femei sau săvârșirea unei infracțiuni intenționate urmate de moartea femeii, comisă de un membru de familie, care include, dar fără a se limita la aceasta, uciderea motivată de convingerea că agresorul poate exercita control şi dominaţie asupra unei femei ori dacă are ca scop împiedicarea sau reprimarea exercitării drepturilor sau libertăţilor fundamentale ale acesteia, precum şi dacă este săvârşită în numele culturii, obiceiurilor, religiei, tradiţiei sau aşa-numitei „onoare" sau cu scopul de a păstra sau de a restabili caracteristicile reputaţionale ale unei persoane, ale unei familii, ale unei comunităţi sau ale unui alt grup similar.
Femicidul non-intim: Uciderea comisă cu intenţie a unei femei sau săvârșirea unei infracțiuni intenționate urmate de moartea femeii de către o altă persoană decât cea care are calitate de membru de familie în contexte de exercitare a controlului, exploatare sexuală, trafic de persoane vulnerabile sau din cauza genului victimei.
Femicidul indirect: Implică moartea unei femei ca urmare a mutilării genitale feminine sau a unor acte similare, precum şi sinuciderea unei femei ca urmare a violenței între parteneri sau într-un context familial.
Obs. Există tentativă de femicid intim sau non-intim atunci când hotărârea de a acţiona s-a realizat prin acte de punere în executare, însă executarea a fost întreruptă sau nu şi-a produs efectul, din cauza unor circumstanţe independente de voinţa făptuitorului.
Măsuri de prevenție și raportare strictă
Legea nu se limitează doar la pedepse, ci pune un accent masiv pe colectarea datelor și prevenție, în acord cu prevederile Convenției de la Istanbul.
· Rolul ORAPO: Observatorul Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor (ORAPO), din cadrul Institutului de Sociologie al Academiei Române, primește atribuții clare de a analiza datele furnizate de instituțiile statului și de a publica anual un raport detaliat. Acest raport va include istoricul violenței, relația victimă-făptuitor și va oferi recomandări concrete de prevenție.
· Educație în Școli: Ministerul Educației va include în programele școlare de trunchi comun teme privind egalitatea de gen, formele de violență împotriva femeilor și etica relațiilor non-violente în familie și societate.
· Instrumente de Evaluare a Riscului: Organele judiciare vor fi obligate să utilizeze instrumente specifice pentru evaluarea și gestionarea riscurilor în cazurile de violență domestică. Aceste instrumente, aprobate prin Hotărâre de Guvern, vor ține cont de vulnerabilitățile multiple (vârstă, dizabilitate, izolare etc.).
Înăsprirea pedepselor și modificări în Codul Penal
Legea introduce modificări cruciale în Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal:
· Circumstanțe agravante noi la infracțiunea de omor: Uciderea unei persoane ca formă de exercitare a unui control sau dominații din cauza existenței (în prezent sau în trecut) a unei relații de căsătorie sau concubinaj va atrage pedepse mai aspre.
· Răzbunarea ca mobil: De asemenea, omorul motivat de refuzul victimei de a încheia o căsătorie, de divorț sau de separarea în fapt este prevăzut explicit ca formă agravată.
· Faptele comise în prezența minorilor: Dacă omorul sau lovirile cauzatoare de moarte sunt săvârșite de un major în prezența unui minor, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o pătrime.
Protecția urmașilor
Un aspect profund umanizant al noii legi este grija față de victimele colaterale, în special minorii.
· Preluarea minorilor: Dacă victima unui omor a decedat sau este inconștientă, organul de urmărire penală are obligația de a verifica dacă aceasta avea în ocrotire un minor sau o persoană vulnerabilă și de a înștiința de îndată autoritatea competentă pentru luarea măsurilor legale de protecție.
· Nedemnitatea succesorală constatată din oficiu: Pentru a preveni situațiile în care agresorul (de ex., soțul) moștenește victima, limitând dreptul copiilor la pensie de urmaș, instanța penală va constata direct, din oficiu, nedemnitatea de drept a criminalului de a veni la moștenirea persoanei ucise, odată cu decizia de condamnare.
I. Modificările intervenite pe Codul Penal (Legea nr. 286/2009)
Cea mai mare schimbare constă în introducerea unor agravante specifice care transformă infracțiunile simple în forme calificate, crescând considerabil anii de închisoare.
1. Omorul Calificat (Art. 189)
Legea adaugă trei noi situații în care omorul este considerat „calificat”, ceea ce înseamnă că pedeapsa nu mai este închisoarea de la 10 la 20 de ani (ca la omorul simplu), ci închisoarea de la 15 la 25 de ani sau detențiunea pe viață:
- Ca formă de control: Uciderea ca formă de exercitare a controlului sau dominației asupra victimei (soție, fostă soție, concubină sau fostă parteneră).
- Ura de gen: Uciderea motivată de genul victimei (sau alte criterii precum orientarea sexuală ori dizabilitatea).
- Răzbunarea pentru separare: Uciderea cauzată de refuzul victimei de a se căsători sau de decizia acesteia de a divorța ori de a se separa.
2. Determinarea sau înlesnirea sinuciderii (art. 191)
Aici sunt adăugate două agravante:
Dacă faptele de înlesnire sau determinare a sinuciderii sunt săvârşite faţă de o persoană cu privire la care făptuitorul exercită sau pretinde că este îndreptăţit să exercite control sau dominaţie ca urmare a faptului că se află ori s-a aflat într-o relaţie de căsătorie cu victima sau într-o relaţie .asemănătoare aceleia dintre soţi, indiferent de durata acesteia sau de împrejurarea că făptuitorul a locuit sau nu cu victima, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime".
Dacă actele de determinare sau înlesnire au fost urmate de o încercare de sinucidere, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.
3. Agravante generale pentru violență (Noul Art. 195^1)
Se introduce un mecanism de creștere automată a pedepselor pentru loviri, vătămări corporale sau loviri cauzatoare de moarte (Art. 193, 194, 195):
- Exercitare dominație: Dacă fapta este comisă pentru a exercita control/dominație asupra partenerului sau fostului partener, limitele speciale ale pedepsei cresc cu un sfert.
- Prezența minorilor: Dacă oricare dintre aceste fapte (inclusiv omorul sau determinarea sinuciderii art. 188 - 191) este comisă în prezența unui minor, limitele speciale se majorează tot cu 1/4. (Exemplu: Dacă pedeapsa maximă era de 12 ani, aceasta devine 15 ani).
În cazul infracțiunilor prevăzute în art. 193 și art. 196 săvârșite asupra unui membru de familie sau în condițiile prevăzute de art. 195 ind. 1 , acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu. (conform modificării aduse la art. 199 Cod Penal)
4. Eliminarea plângerii prealabile (Art. 218 și 219)
O modificare fundamentală pentru protecția victimelor: pentru infracțiunea de viol și agresiune sexuală, s-a eliminat necesitatea plângerii prealabile a victimei pentru punerea în mișcare a acțiunii penale.
- Consecință: Procurorii vor ancheta aceste cazuri din oficiu. Victima nu mai poate fi presată de agresor sau de familie să își retragă plângerea pentru a opri procesul penal.
· În urma amendamentelor admise de la comisii, pentru infracțiunea de agresiune sexuală se introduce posibilitatea împăcării părților, care va înlătura răspunderea penală. (a se vedea și art. 159 Cod penal)
5. Interdicții mai lungi (Art. 66 Pedepsele complementare)
Termenele maxime pentru pedepsele complementare se înăspresc. De exemplu, instanța va putea să interzică agresorului să comunice cu victima, să se apropie de locuința acesteia sau de locul de muncă pentru o perioadă de până la 10 ani.
II. Modificări ale Codului de Procedură Penală
Acestea vizează protecția imediată a urmașilor și blocarea accesului criminalului la averea victimei.
1. Protecția copiilor rămași fără mamă (Se introduce un art. nou - art. 294^2)
În momentul în care poliția/procuratura constată un deces sau o stare de inconștiență a victimei, sunt obligați prin lege:
- Să verifice imediat dacă victima avea în îngrijire copii minori.
- Să anunțe de îndată Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) pentru a pune copiii în siguranță, evitând lăsarea acestora în grija familiei agresorului sau în situații de risc.
„Art. 294 ind. 2 - Luarea măsurilor de ocrotire în caz de deces al unei victime ca urmare a unei fapte prevăzute de legea penală
(1) Când sesizarea are ca obiect o infracţiune în urma căreia victima a decedat sau este inconştientă, organul de urmărire penală verifică dacă în ocrotirea acesteia se află un minor, o persoană căreia i s-a instituit tutela sau curatela, tutela specială sau consilierea judiciară ori o persoană care, din cauza vârstei, bolii sau altei cauze, are nevoie de ajutor şi înştiinţează autoritatea competentă, de îndată, în vederea luării măsurilor legale de ocrotire pentru persoana respectivă.
(2) În cazul victimei neidentificate prevederile alin. (1) se aplică de îndată după stabilirea identităţii acesteia.”
2. Nedemnitatea succesorală (Art. 404)
O problemă majoră în trecut era faptul că un soț care își ucidea soția putea totuși să îi moștenească averea sau să beneficieze de pensie de urmaș până la o condamnare civilă definitivă.
- Noua regulă: Instanța penală, prin însăși hotărârea de condamnare, va constata din oficiu nedemnitatea de drept a inculpatului. Acesta pierde automat dreptul de a moșteni victima, protejând astfel masa succesorală pentru copii sau alți moștenitori legitimi.
După adoptarea de către Camera Deputaților, legea este transmisă Secretarului General pentru exercitarea dreptului de sesizare a Curții Constituționale (în termen de 2 sau 5 zile), după care ajunge la Președintele României pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial.
Dacă legea este contestată la CCR și declarată constituțională (sau dacă nu este atacată deloc), aceasta devine obligatorie și intră în vigoare la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, moment din care noile pedepse și mecanisme de urmărire din oficiu devin aplicabile.
A se vedea și:
- Număr de înregistrare Senat: L509/2025
- Număr de înregistrare Camera Deputaților: PLX42/2026
- Expunere de motive
- Forma adoptată de Senat
- Amendamente comisii Parlament