Guvernul României — Ordonanțe de urgență, măsuri fiscale și reforme administrative adoptate la 24 februarie 2026

Actele normative adoptate de guvern în data de 24 februarie 2024, urmăresc relansarea economică prin stimularea investițiilor productive, creșterea capacității financiare a autorităților locale și măsuri de eficientizare a cheltuielilor publice. În plus, Guvernul a aprobat un memorandum referitor la Complexul Energetic Oltenia, care vizează exceptarea societăţii de la aplicarea unor prevederi din Legea nr. 296/2023 pentru anul 2026. Actele adoptate cuprind atât mecanisme de finanţare directă — granturi, garanţii şi credite fiscale — cât şi schimbări în regimul impozitării şi în organizarea administraţiei publice.

Următoarele secţiuni reunesc conținutul esențial al ordonanțelor şi ale memorandumului, redactate pe baza comunicatului de presă al Guvernului, evidenţiind termenele, condițiile şi efectele juridice şi financiare cele mai relevante.

Ordonanța de urgență — relansare economică, investiții și fiscalitate

Ordonanța adoptată „privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creștere a investițiilor productive și a competitivității, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal – bugetar” cuprinde un pachet complex de măsuri.

Măsuri de ajutor de stat și criterii de eligibilitate

„Ordonanța de urgență cuprinde măsuri de sprijin a economiei prin stimularea investițiilor, inclusiv acordarea de ajutoare de stat, modificări în ceea ce privește domeniul fiscal și acțiuni pentru asigurarea unui cadru favorabil implementării proiectelor de parteneriat public-privat (PPP).” În esență:

Ministerul Finanțelor va acorda ajutoare de stat pentru realizarea de investiții strategice în economie; investițiile strategice vor avea, ca regulă, o valoare minimă a cheltuielilor eligibile de 1 miliard de lei.
Alte categorii de investiții eligibile sunt definite prin praguri minime și, uneori, maxime (ex.: clustere de competitivitate — investiție minimă 50 milioane lei; valorificarea resurselor minerale și produse „zero net” — 75 milioane lei; cercetare & dezvoltare — proiecte între 5 și 50 milioane lei; industria de apărare — minim 10 milioane lei; convergență regională — 7–50 milioane lei). Sunt incluse și investițiile realizate de societăți nou-înființate cu capital majoritar de persoane fizice române din diaspora.

Formele de sprijin pot fi: granturi, credit fiscal, garanții de stat, bonificații la dobândă, aport la capital, sau alte măsuri specifice. Pentru alte tipuri de investiţii, se prevede posibilitatea acordării de granturi, credit fiscal, „deduceri de 200% aferente cheltuielilor eligibile cu activele corporale și necorporale aferente investiției” (cu limitările prevăzute de reglementări), garanţii şi subvenţii de dobândă. Criteriile concrete de eligibilitate şi implementare urmează a fi stabilite în actele normative constituite pentru fiecare schemă, care vor fi aprobate în termen de 90 de zile de la publicarea ordonanței.

Rolul BID și al Exim

Ordonanța prevede implicarea Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID) „pentru implementarea de scheme de garantare și de a înființa vehicule investiționale/fonduri de capital.” Cadrul de administrare a operațiunilor desfășurate de BID „în numele și contul statului” va fi reglementat prin mandate specifice aprobate prin hotărâre de Guvern. În anul 2026, Ministerul Finanțelor va pune la dispoziția BID suma de 1 miliard de lei.

Totodată, prin bugetul de stat se transferă, în perioada 2026–2030, suma de 1 miliard de lei pentru suplimentarea fondului destinat Exim Banca Românească S.A., în vederea acordării de instrumente financiare pentru susținerea creditelor la export, tranzacțiilor internaționale și investițiilor românești în străinătate (prin activitatea de Agenție pentru Credite la Export — ECA).

Modificări în regimul impozitului pe profit, pe venit și TVA

Ordonanța introduce modificări relevante în cadrul fiscal:

Credit fiscal pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, accesibil „prin opțiune”.
Pentru beneficiarii de scutire de impozit a profitului reinvestit, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026 se permite aplicarea concomitentă a metodei de amortizare accelerată pentru activele respective.
Se instituie o deducere suplimentară de 50% pentru cheltuielile aferente procesului de admitere și menținere la tranzacționare (mecanism destinat susținerii pieței de capital), cheltuielile concrete urmând a fi stabilite prin ordin al ministrului finanțelor.
Se majorează pragul de intrare pentru mijloacele fixe de la 2.500 lei la 5.000 lei pentru regimul de amortizare.
În domeniul microîntreprinderilor, se creează excepții la calculul plafonului de venituri pentru veniturile din transferul mijloacelor fixe și a terenurilor, se permite revenirea la regim de microîntreprindere de la începutul anului calendaristic, iar se introduc îmbunătățiri privind condițiile de încadrare (ex.: condiția existenței unui salariat).
În domeniul contribuțiilor sociale și impozitului pe venit se instituie un regim fiscal unitar pentru pensiile private, cu completări pentru contribuțiile la pensii ocupaționale și PEPP, inclusiv un stimulent fiscal pentru dobândirea unor instrumente financiare emise de organisme de plasament colectiv, în limita echivalentului a 400 euro anual (fără costuri de tranzacție).
TVA la încasare: plafonul se majorează etapizat — de la 4.500.000 lei (actual) la 5.000.000 lei în perioada 1 martie–31 decembrie 2026, iar de la 1 ianuarie 2027 la 5.500.000 lei; se prevăd dispoziții tranzitorii pentru contribuabili care depășesc plafonul în ianuarie/februarie 2026 dar rămân sub 5.000.000 lei.
Bonificații fiscale: se introduce o bonificație de 3% din impozitul pe profit anual și din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor pentru anul 2025 (și, după caz, pentru anul fiscal modificat care începe în 2025), condiționată de conformarea voluntară la plată și depunerea la termen a declarațiilor. Similar, se reglementează un mecanism de bonificație de 3% pentru impozitul pe venit datorat pentru veniturile realizate în 2025, în cazul persoanelor fizice care au obligația depunerii declarației unice.

Parteneriate public-private (PPP)

Ordonanța înființează un Program 2026–2028 — Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor și asistență tehnică pentru PPP, implementat prin bugetul de stat la poziție distinctă în bugetul Ministerului Finanțelor, cu obiectivul de a crește gradul de maturitate al proiectelor, reducerea riscurilor de implementare și crearea unui portofoliu de proiecte bancabile. De asemenea, se instituie Comitetul interministerial privind proiecte în parteneriat public-privat (CI3P), în calitate de coordonator al problematicii PPP la nivel național.

Observație juridică: prevederile referitoare la PPP și la schemele de ajutor de stat vor necesita, în mod firesc, norme de punere în aplicare și mandate detaliate (inclusiv pentru BID). Termenele prevăzute pentru actele normative (de ex. 90 de zile pentru schemele de ajutor) sunt relevante pentru evaluarea imediată a operabilității măsurilor.

Ordonanța de urgență — creșterea capacității financiare a UAT-urilor și reorganizare administrativă

Cea de-a doua ordonanță vizează reducerea cheltuielilor și descentralizarea competențelor, cu un pachet amplu: reducerea numărului de posturi, măsuri salariale centralizate, norme noi pentru funcția publică, modificări în domeniul administrației locale (transfer active), autorizații pentru jocuri de noroc, schimb de informații fiscale, sancțiuni și actualizarea cuantumului amenzilor locale, implementarea plăților online prin Sistemul Național Electronic de Plată Online (SNEP) și altele.

Reduceri de posturi și cheltuieli de personal

Reducerea numărului maxim al posturilor pentru unităţile administrativ-teritoriale stabilite pentru anul 2025 (raportat la populația din INS la 1 ianuarie 2024) cu 30%, cu condiţia ca reducerea să nu determine o scădere mai mare de 20% a posturilor ocupate; reorganizarea trebuie finalizată până la 1 iulie 2026. Alternative temporare permit diminuarea cheltuielilor salariale în 2026, cu reducerea posturilor efectivă în 2027.
Reducerea cu 25% a numărului total de posturi din instituțiile prefectului, reorganizare până la 1 iulie 2026.
Reducere centralizată a cheltuielilor de personal cu 10% (cu excepții expres prevăzute: învățământ de stat, spitale publice, servicii publice de ambulanță, centre medicale ambulatorii, instituții publice din domeniul culturii, și instituții din familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”). Reducirile se aplică etapizat, cu implementare în intervalul 1 iulie–31 decembrie 2026. Estimările din comunicat indică o reducere a posturilor de aproximativ 45.600 și o diminuare a cheltuielilor de personal de peste 1,6 miliarde de lei în 2026 și peste 3 miliarde de lei în 2027.

Alte măsuri din sfera personalului public

Diminuarea indemnizației pentru titlul științific de doctor: se păstrează indemnizația de 500 lei brut lunar, dar condiționată de desfășurarea activității în domeniul pentru care se deține titlul și existența unor atribuții obiective în fișa postului.
Mobilitate prin rotație pentru înalți funcționari publici (mandate de 3 ani pentru înalți funcționari și 5 ani pentru funcțiile de conducere sensibile), posibilitatea exercitării funcțiilor publice cu timp parțial la nivel local, evaluări multianuale ale performanței, reîntoarcerea la norme de personal mai restrictive (ex.: serviciu 7+1, direcție 15+1 etc.), precum și reducerea numărului de consilieri din cabinetele demnitarilor.

Poliția locală și servicii conexe

Normele privind poliția locală se revizuiesc — norma de personal trece de la 1/1.000 la 1/1.200, iar serviciile de pază de la 1/5.000 la 1/6.500; localitățile sub 4.500 locuitori pot înfiinţa poliție locală doar dacă cheltuielile funcționării sunt asigurate integral din venituri proprii, cu maximum 3 posturi.

Măsuri pentru autoritățile locale: active neutilizate, jocuri de noroc, impozitare

Se consolidează cadrul legal pentru consorțiile administrative și pentru transferul către administrația publică locală a activelor neutilizate ale statului (clădiri și terenuri), inclusiv posibilitatea plății în rate pe până la 10 ani (avans 25%).
Autoritățile locale preiau un rol consolidat în autorizarea jocurilor de noroc: operatorii vor trebui, pe lângă licența națională, să obțină și autorizație locală și să suporte o taxă locală anuală; consiliile locale decid, prin hotărâre, dacă pe teritoriul unității se pot desfășura astfel de activități. Pentru operatorii deja autorizați, prevederile locale se vor aplica la expirarea autorizației naționale.
Se îmbunătăţeşte mecanismul de impunere și declarare a clădirilor și terenurilor, iar schimbul de informaţii fiscale între organele fiscale centrale și locale este consolidat (protocol de aderare la sistemul informatic PatrimVen, includerea informaţiilor notariale).

Sancțiuni, proceduri de control și colectare

Se extind aplicarea sancţiunilor pentru neorganizarea şi neexercitarea controlului privind disciplina în autorizare şi executare lucrărilor de construcţii; contravențiile sunt constatate şi sancţionate de Inspectoratul de Stat în Construcţii și se aplică autorităţii publice, cu drept de regres ulterior împotriva persoanei fizice vinovate.
Se impune obligația efectuării recepției parțiale atunci când lucrările nu sunt finalizate în termen, iar serviciile de specialitate din primării vor transmite informații din autorizații compartimentelor fiscale — măsuri menite a corela autorizarea cu impozitarea.
Actualizarea limitelor maxime ale amenzilor stabilite prin hotărâri locale: până la 10.000 lei pentru consiliile județene și Consiliul General București (fost 5.000 lei) și 5.000 lei pentru consiliile locale (fost 2.500 lei). Se introduc vărsări audio-video la constatarea absenței contravenientului la înmânare proces-verbal, condiționări procedurale și termene de contestare.

Măsuri sociale și fiscal-procedurale

Se introduc dispoziții referitoare la executarea silită a indemnizațiilor pentru persoanele cu handicap grav sau a venitului minim de incluziune în scopul recuperării impozitelor și taxelor locale, cu rețineri în limita a 1/3 din astfel de sume (proceduri stabilite periodic pentru comunicarea titlurilor executorii).

Digitalizare: SNEP

În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare, toate unitățile administrativ-teritoriale trebuie să se înregistreze în Sistemul Național Electronic de Plată Online (SNEP); neînregistrarea atrage sistarea alimentării cu cote și sume defalcate de la bugetul de stat.

Memorandum: Complexul Energetic Oltenia

Guvernul a aprobat un memorandum care prevede acceptarea excepției pentru Complexul Energetic Oltenia S.A. de la aplicarea prevederilor art. XL și art. XLI din Legea nr. 296/2023 pentru anul 2026. Motivația comunicatului:

Societatea a încheiat exercițiul financiar 2025 cu o pierdere contabilă de peste 1 miliard de lei, în condițiile în care cheltuielile cu certificatele de CO2 în 2025 au fost de peste 2 miliarde de lei, reprezentând 45% din cheltuielile totale ale societății. În plus, o diferență de grant de 425,8 milioane lei, prevăzută în Decizia Comisiei Europene privind ajutorul de stat, nu a fost acordată de statul român în 2025.
Comunicatul subliniază că pierderea este generată „exclusiv” de cheltuielile cu certificatele de CO2, iar rezultatul operațional este pozitiv (profit net operațional estimat la circa 697 milioane lei). Excepția aprobată urmărește evitarea perturbării activității și diminuarea riscului unor litigii de muncă pentru revendicarea drepturilor prevăzute în contractele colective/individuale.
În urma discuțiilor din 19.02.2026, Complexul Energetic Oltenia a transmis Ministerului Energiei măsuri de eficientizare, optimizare și reorganizare pentru 2026; totalul economiilor estimate pentru 2026 în urma acestor măsuri este de circa 440 milioane lei.

Concluzii și implicații juridice imediate

Actele adoptate la 24 februarie 2026 conturează un pachet legislativ ambițios, cu efecte în mai multe arii:

Investiții și piața financiară: schemele de ajutor de stat, facilităţile pentru BID și fondurile pentru Exim urmăresc mobilizarea resurselor publice pentru proiecte strategice; însă aplicabilitatea practică depinde de normele de punere în aplicare și de criteriile de eligibilitate promisese (termen: 90 de zile pentru scheme).
Fiscalitate: numeroase modificări (credit R&D, amortizare accelerată, bonificații, TVA la încasare) creează stimulente fiscale punctuale; operatorii economici și consultanții fiscali vor avea nevoie de clarificări rapide prin ordine și instrucțiuni.
Administrație locală și personal: reducerea accelerată a posturilor și a cheltuielilor de personal implică o reproiectare a aparatului administrativ pe orizontală și verticală — termenele și excepțiile (ex.: sănătate, educație, forţe de ordine) vor fi decisive pentru conformare.
Legalitate și litigii: prevederile tranzitorii, modalitățile de aplicare a sancțiunilor și procedurile de transfer al activelor publice vor genera un val de clarificări administrative. Excepția aprobată pentru Complexul Energetic Oltenia ridică aspecte legate de ajutor de stat, dreptul muncii şi coordonarea între ministere.

Articolul de față a reprodus și sintetizat prevederile comunicate oficial de Guvern, incluzând citate din comunicatul de presă și respectând termenele și pragurile stabilite. Aplicabilitatea efectivă a măsurilor va depinde în mod direct de actele normative de implementare (ordine, hotărâri de Guvern, mandate pentru BID) și de modul în care autoritățile administrației publice locale vor transpune și executa noile prevederi.