Potrivit unui comunicat oficial emis de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), instituția s-a pronunțat joi asupra compatibilității noilor norme FIFA destinate agenților sportivi cu legislația comunitară. Litigiul a fost inițiat în fața Tribunalului Regional din Mainz de către doi agenți de fotbal, printre care și compania germană RRC Sports. Aceștia au solicitat interzicerea aplicării regulamentului FIFA intrat în vigoare în 2023, argumentând că prevederile acestuia încalcă reglementările privind concurența, libera prestare a serviciilor și protecția datelor cu caracter personal.
Conform documentului CJUE, normele contestate vizează o serie de aspecte esențiale ale activității de intermediere sportivă. Printre cerințele introduse de federația internațională se numără:
- interdicția de a reprezenta simultan mai multe părți implicate în transferul unui jucător sau antrenor (anume jucătorul sau antrenorul, entitatea cesionară și cea cedentă.
1)
Se prevede o excepție în cazul reprezentării în comun a jucătorului sau a antrenorului și a entității cesionare, atunci când ambele părți și-au dat consimțământul în mod expres. - plafonarea remunerației agenților, calculată ca procent din valoarea transferului sau a salariului anual al jucătorului sau al antrenorului
- condiționarea obținerii și menținerii licenței FIFA necesare pentru activitatea de intermediere de lipsa unor sancțiuni penale sau disciplinare.
2)
Obținerea și menținerea unei licențe FIFA sunt supuse condiției ca candidații și titularii unei astfel de licențe să respecte, pe de o parte, normele FIFA, precum și, în mod implicit, dreptul elvețian și, pe de altă parte, competența acestei federații, a federațiilor membre, precum și a CAS, al cărei sediu este situat în Elveția. În plus, pentru obținerea unei licențe FIFA, trebuie ca solicitanții să nu fi fost niciodată găsiți vinovați, în urma unei proceduri penale, de săvârșirea anumitor infracțiuni și nici să nu fi făcut obiectul unei suspendări de cel puțin doi ani, al unei excluderi sau al unei radieri pronunțate de o autoritate de reglementare sau de un organism sportiv de conducere ca urmare a unei încălcări a normelor etice sau deontologice. - intervalul de timp restrâns în care agenții pot contacta jucători sau antrenori aflați sub un contract de exclusivitate, contactarea fiind permisă abia cu doua luni înaintea expirării contractului.
3)
Perioada în cursul căreia agenții pot intra în legătură cu un nou client care este legat printr-un contract de reprezentare exclusivă este limitată la două luni înainte de expirarea contractului. Mai mult, agenților le este interzis să încheie un contract cu un asemenea nou client în afara acestei perioade de două luni. - obligativitatea de a publica sancțiunile și datele financiare detaliate ale tranzacțiilor pe o platformă digitală accesibilă cluburilor și jucătorilor.
4)
Agenții trebuie să încarce anumite informații pe o platformă digitală administrată de FIFA. Mai mult, numele și datele de contact ale agenților, clienții pe care îi reprezintă, serviciile de intermediere prestate fiecărui client individual, orice sancțiune pronunțată împotriva agenților și a clienților, precum și informațiile detaliate privind toate tranzacțiile la care participă agenții, inclusiv cuantumul remunerației acestora, sunt puse la dispoziția cluburilor, a ligilor unice, a jucătorilor, a antrenorilor și a agenților.
Cei doi agenți au considerat că aceste norme încalcă dreptul Uniunii, și anume interzicerea înțelegerilor și a abuzurilor de poziție dominantă, libera prestare a serviciilor, precum și Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD). Instanța germană a solicitat Curții să se pronunțe cu privire la aceste chestiuni.
Limita perioadei de a contacta un jucător sau antrenor
Analizând limitările impuse prin prisma Articolului 101 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), instanța a explicat că interdicția de a contacta un client legat printr-un contract de exclusivitate, în afara unei ferestre de două luni înainte de expirarea documentului, este incompatibilă cu interzicerea înțelegerilor anticoncurențiale.
Curtea a detaliat că 'această interdicție nu se aplică agenților care au încheiat deja un contract de reprezentare exclusivă'. Prin urmare, agenții existenți pot renegocia nestingheriți clauzele, beneficiind de un avantaj de piață nejustificat.
Poziția dominantă FIFA – de competența instanței naționale
În ceea ce privește interzicerea abuzurilor de poziție dominantă, în interpretarea art. 102 din TFUE, judecătorii CJUE au constatat că FIFA deține o poziție dominantă pe piața intermedierilor sportive, precum și pe piața forței de muncă pentru jucători sau antrenori. Această poziție rezultă din competența de reglementare, de control și de sancționare pe care FIFA o exercită în privința acestor piețe.
Curtea a apreciat, de asemenea, că instanța națională urmează să evalueze, pe baza criteriilor europene, dacă aceste norme contestate ale FIFA reprezintă un abuz și dacă generează eventuale câștiguri de eficiență care ar compensa efectele negative.
Libera prestare a serviciilor vs. Restricțiile FIFA
Referitor la libera prestare a serviciilor, reglementată de Articolul 56 din TFUE, CJUE a subliniat că:
- restricțiile aplicate reprezentării multiple,
- condițiile stricte de licențiere și
- limitarea perioadei în care se poate intra în legătură,
constituie obstacole.
Curtea europeană de justiție a considerat că aceste obstacole pot fi tolerate doar dacă răspund unui obiectiv legitim de interes general. Judecătorii au menționat că prevenirea conflictelor de interese, garantarea integrității competițiilor și protejarea jucătorilor împotriva practicilor abuzive pot constitui asemenea justificări, condiția fiind ca regulile să rămână strict proporționale cu scopul urmărit.
CJUE a considerat, de asemenea, că îi revine instanței sesizate cu soluționarea litigiului sarcina de a aprecia dacă aceste obstacole în calea liberei prestări a serviciilor pot fi justificate.
GDPR se opune divulgării și publicării de către FIFA a sancțiunilor și tranzacțiilor
Pe planul protecției datelor cu caracter personal, decizia a clarificat aplicabilitatea Regulamentului General privind Protecția Datelor (RGPD). Conform Curții, articolul 6 din RGPD se opune explicit divulgării și publicării de către FIFA a sancțiunilor pronunțate împotriva agenților sau clienților, precum și a informațiilor financiare detaliate privind tranzacțiile mediate de aceștia.
Documentul menționează, în încheiere, că revine instanței naționale germane sarcina de a soluționa litigiul de fond, aplicând orientările juridice furnizate. Decizia pronunțată de CJUE este obligatorie pentru toate instanțele naționale din statele membre care sunt sesizate cu probleme juridice similare.
Iată traducerea textului juridic din limba franceză în limba română, respectând terminologia specifică hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene:
Reproducem mai jos dispozitivul Deciziei CJUE:
Pentru aceste motive, Curtea (Camera a cincea) declară:
Articolul 101 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări adoptate de o federație sportivă internațională care încadrează activitatea agenților sportivi, în măsura în care, pe de o parte, cerințele pe care le conține această reglementare generează restricții ale concurenței, indiferent dacă acestea sunt calificate drept restricții prin „obiect” sau restricții prin „efect” și, pe de altă parte, aceste restricții nu sunt susceptibile să îndeplinească condițiile enunțate la articolul 101 alineatul (3) TFUE care permit beneficierea de o exceptare de la interdicția prevăzută la articolul 101 alineatul (1) TFUE sau, în ceea ce privește cerințele care au ca efect restrângerea concurenței, restricțiile menționate nu urmăresc un obiectiv legitim de interes general în raport cu care acestea să apară ca fiind adecvate, necesare și proporționale în sens strict.Articolul 102 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări adoptate de o federație sportivă internațională care încadrează activitatea agenților sportivi, în măsura în care, pe de o parte, această federație dispune de o putere normativă obligatorie în privința unei părți semnificative a pieței în cauză, iar cerințele pe care le cuprinde această reglementare sunt susceptibile să constituie un abuz de poziție dominantă, în sensul acestui articol 102, precum și, pe de altă parte, astfel de cerințe nu urmăresc un obiectiv legitim de interes general în raport cu care acestea să apară ca fiind adecvate, necesare și proporționale în sens strict, nu sunt obiectiv necesare din cauza unor constrângeri specifice și legitime, în special de ordin juridic, industrial sau comercial, și nu generează câștiguri de eficiență de care să beneficieze consumatorii și care să fie de natură să compenseze efectele negative pe care acestea le atrag pentru cei din urmă.
Articolul 56 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări adoptate de o federație sportivă internațională care încadrează activitatea agenților sportivi prin intermediul unor norme care, în primul rând, restricționează reprezentarea multiplă de către acești agenți, prin intermediul unor norme care, în al doilea rând, subordonează obținerea licenței necesare pentru realizarea anumitor tranzacții condiției ca agenții menționați să nu fi făcut obiectul anumitor măsuri penale sau disciplinare, în al treilea rând, subordonează eliberarea acestei licențe respectării unor dispoziții materiale care sunt de natură să interzică, să îngreuneze sau să facă mai puțin atractivă exercitarea de către agenții stabiliți în alte state membre a dreptului lor la libera prestare a serviciilor pe teritoriul unui stat membru sau, în al patrulea rând, încadrează facultatea anumitor agenți de jucători de a aborda noi jucători în vederea reprezentării lor, în măsura în care aceste diferite categorii de norme nu sunt nici justificate de un obiectiv legitim de interes general, nici proporționale cu un astfel de obiectiv.
Articolul 6 alineatul (1) primul paragraf litera (f) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări adoptate de o federație sportivă internațională care încadrează activitatea agenților sportivi, în măsura în care aceasta prevede divulgarea și publicarea de către această federație, pe de o parte, a oricărei sancțiuni pronunțate împotriva agenților sau a clienților acestora și, pe de altă parte, a informațiilor detaliate privind ansamblul tranzacțiilor care îi implică pe acești agenți.
*
1) Se prevede o excepție în cazul reprezentării în comun a jucătorului sau a antrenorului și a entității cesionare, atunci când ambele părți și-au dat consimțământul în mod expres.
2) Obținerea și menținerea unei licențe FIFA sunt supuse condiției ca candidații și titularii unei astfel de licențe să respecte, pe de o parte, normele FIFA, precum și, în mod implicit, dreptul elvețian și, pe de altă parte, competența acestei federații, a federațiilor membre, precum și a CAS, al cărei sediu este situat în Elveția. În plus, pentru obținerea unei licențe FIFA, trebuie ca solicitanții să nu fi fost niciodată găsiți vinovați, în urma unei proceduri penale, de săvârșirea anumitor infracțiuni și nici să nu fi făcut obiectul unei suspendări de cel puțin doi ani, al unei excluderi sau al unei radieri pronunțate de o autoritate de reglementare sau de un organism sportiv de conducere ca urmare a unei încălcări a normelor etice sau deontologice.
3 ) Perioada în cursul căreia agenții pot intra în legătură cu un nou client care este legat printr-un contract de reprezentare exclusivă este limitată la două luni înainte de expirarea contractului. Mai mult, agenților le este interzis să încheie un contract cu un asemenea nou client în afara acestei perioade de două luni.
4) Agenții trebuie să încarce anumite informații pe o platformă digitală administrată de FIFA. Mai mult, numele și datele de contact ale agenților, numele și datele de contact ale agenților, clienții pe care îi reprezintă, serviciile de intermediere prestate fiecărui client individual, orice sancțiune pronunțată împotriva agenților și a clienților, precum și informațiile detaliate privind toate tranzacțiile la care participă agenții, inclusiv cuantumul remunerației acestora, sunt puse la dispoziția cluburilor, a ligilor unice, a jucătorilor, a antrenorilor și a agenților.