Ministerul Sănătății a publicat în data de 20 august în transparență decizională un proiect de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății.

Proiectul de act normativ urmărește eficientizarea cheltuielilor și creșterea calității serviciilor medicale, printr-un pachet amplu de modificări la Legea nr. 95/2006 și actele conexe. Propunerile vizează extinderea accesului populației la servicii de bază, responsabilizarea furnizorilor privați, modernizarea managementului spitalelor publice, precum și clarificarea și actualizarea cadrului legal pentru asistența medicală, pregătirea personalului și utilizarea resurselor financiare din sistemul sanitar.

Observațiile și propunerile privind proiectul de act normativ pot fi transmise pe adresa:propuneri@ms.ro. Termenul limită până la care se pot face propuneri este cea de a 10-a zi de la data introducerii pe site a textului proiectului de act normativ.

Proiectul vizează următoarele modificări.

Reducerea programului minim pentru punctele secundare ale cabinetelor de medicină de familie, de la 10 ore/săptămână la 5 ore/săptămână, pentru a încuraja deschiderea acestora în zone defavorizate. Astfel, medicii de familie sunt încurajați să deschidă puncte de lucru în localități mici sau izolate, unde cererea este redusă, dar nevoia de servicii medicale de bază persistă. Propunerea are în vedere flexibilizarea cadrului legal în acord cu situațiile reale și distribuția inegală a personalului medical.

· 1. La articolul 75, alineatele (2) și (8) se modifică și vor avea următorul cuprins:

Forma actuală - art. 75:	Forma propusă - art. 75:
(2) Cabinetele de medicină de familie pot deschide cel mult două puncte secundare de lucru dacă solicitantul asigură un program fracționat de minimum 10 ore pe săptămână în norma lui de bază sau peste norma lui de bază. Punctele de lucru pot obține, la cerere, statutul de utilitate publică.	(2) Cabinetele de medicină de familie pot deschide cel mult două puncte secundare de lucru dacă solicitantul asigură un program fracționat de minimum 5 ore pe săptămână în norma lui de bază sau peste norma lui de bază. Punctele de lucru pot obține, la cerere, statutul de utilitate publică.
*(8)* Prevederile alin. (2) - (7) sunt aplicabile și unităților medico-sanitare cu personalitate juridică, care desfășoară activitate în conformitate cu art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înființate potrivit Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în care își desfășoară activitatea, într-o formă legală, un singur medic.	(8) Prevederile alin. (2)-(7) sunt aplicabile și cabinetelor medicale cu personalitate juridică, care desfășoară activitate în conformitate cu art. 1 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, […] în care își desfășoară activitatea, într-o formă legală, un singur medic.

Corelarea prevederilor privind organizarea cabinetelor medicale individuale cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 124/1998, pentru claritate legislativă.
Eliminarea excepției privind vechimea în specialitate pentru șefii UPU/SMURD/CPU, funcții care trebuie ocupate de medici cu minimum 5 ani vechime în specialitate, indiferent de gradul universitar.

2. La articolul 92, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

Forma actuală art. 92 (3)	Forma propusă art. 92 (3)
(3) Funcțiile de medic-șef UPU, medic-șef UPU - SMURD sau medic șef CPU pot fi ocupate de medici cu o vechime de cel puțin 5 ani în specialitate. Prin excepție, în perioada 2008-2010 aceste funcții pot fi ocupate și de medici cu o vechime de cel puțin 3 ani în specialitate.	(3) Funcțiile de medic-șef UPU, medic-șef UPU - SMURD sau medic șef CPU pot fi ocupate de medici cu o vechime de cel puțin 5 ani în specialitate, indiferent de statutul de cadru didactic al acestora.

Extinderea finanțării asistenței medicale mobile din bugetul FNUASS , astfel încât să acopere mai multe servicii (consultații, spitalizare de zi, investigații), în special pentru zone izolate sau greu accesibile.
Clarificarea reglementării privind ocuparea posturilor în unități sanitare de către personalul didactic integrat clinic. Proiectul propune reglementarea modalității de ocupare a posturilor de către personalul care beneficiază de integrare clinică, în instituții și unități publice, în concordanță cu prevederile legale în vigoare.

4. La articolul 165, alineatul (11) se modifică și va avea următorul cuprins:

Formă actuală art. 165 (1¹)

Formă propusă art. 165 (1¹)

(1¹) Personalul didactic medico-farmaceutic încadrat pe perioadă nedeterminată din instituțiile de învățământ superior acreditate care au în structură facultăți de medicină, medicină dentară/stomatologie sau farmacie acreditate sau programe de studii universitare în domeniul Sănătate beneficiază de integrare clinică în unitățile și instituțiile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Sănătății, în unitățile medicale din subordinea ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, în Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, în unitățile și instituțiile medicale din subordinea autorităților administrației publice locale, în spitalele și ambulatoriile universitare aflate în subordinea instituțiilor de învățământ superior acreditate care au în structură facultăți de medicină, medicină dentară/stomatologie sau farmacie, precum și în spitale și cabinete private. De aceleași prevederi beneficiază și medicii și farmaciștii specialiști/primari care au calitatea de asistenți universitari pe perioadă determinată, pe perioada cât au această calitate. Ministerul Sănătății va aduce în concordanță structurile aferente în vederea asigurării normelor de integrare clinică.

(1¹) Personalul didactic medico-farmaceutic încadrat pe perioadă nedeterminată din instituțiile de învățământ superior acreditate care au în structură facultăți de medicină, medicină dentară/stomatologie sau farmacie acreditate sau programe de studii universitare în domeniul Sănătate beneficiază de integrare clinică în unitățile și instituțiile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Sănătății, în unitățile medicale din subordinea ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, în Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, în unitățile și instituțiile medicale din subordinea autorităților administrației publice locale, în spitalele și ambulatoriile universitare aflate în subordinea instituțiilor de învățământ superior acreditate care au în structură facultăți de medicină, medicină dentară/stomatologie sau farmacie, precum și în spitale și cabinete private. De aceleași prevederi beneficiază și medicii și farmaciștii specialiști/primari care au calitatea de asistenți universitari pe perioadă determinată, pe perioada cât au această calitate. În cadrul unităților și instituțiilor publice, posturile destinate integrării clinice se ocupă prin concurs. Prin excepție de la prevederile art. 30 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care există un singur candidat, ocuparea posturilor prin integrare clinică se face fără examen, cu îndeplinirea condițiilor de ocupare a postului. Metodologia de ocupare a posturilor prin integrare clinică se aprobă prin ordin al ministrului sănătății. Unitățile sanitare publice au obligația asigurării normelor de integrare clinică, în limita posturilor normate, vacante, existente în statele de funcții ale acestora.

Obligarea unităților private să suporte costurile reinternării pacienților externați prematur, dacă aceștia revin în maximum 48 de ore la spital public.
”Pentru cazurile externate dintr-o unitate sanitară privată cu paturi care se reinternează într-un interval de 48 de ore de la externare, respectiv se transferă într-o unitate sanitară publică cu paturi, pentru același tip de îngrijire: acut-acut sau cronic-cronic, pentru o patologie de același tip, unitatea sanitară privată are obligația de a achita unității sanitare publice contravaloarea cheltuielilor efectiv realizate cu tratarea cazului reinternat, respectiv transferat, indiferent de statutul de asigurat al pacientului și indiferent dacă unitatea sanitară privată se află sau nu în relație contractuală cu o casă de asigurări de sănătate. ”
Constituirea unei comisii de evaluare în spitalele publice, pentru evaluarea cazurilor de reinternare generate de externarea prematură din privat și pentru propunerea recuperării sumelor.
” În vederea aplicării dispozițiilor referitoare la recuperarea sumelor de la unitățile sanitare private în cazurile de reinternare sau transfer prematur, la nivelul spitalului public se constituie prin decizia managerului spitalului o comisie de evaluare a cazurilor de reinternare/transfer din unități sanitare private, având ca atribuții analiza documentelor medicale aferente cazurilor reinternate/transferate și emiterea, dacă este cazul a unei propuneri fundamentate privind inițierea demersurilor de recuperare a sumelor. Metodologia de evaluare a cazurilor de reinternare/transfer din unități sanitare private se stabilește la nivelul fiecărei unități sanitare publice, iar concluziile evaluării sunt transmise către conducerea spitalului și către compartimentul juridic pentru inițierea, după caz, a procedurii de notificare/recuperare a creanței de la unitatea privată implicată.”
Definirea și reglementarea spitalelor de importanță strategică, cu criterii aprobate prin hotărâre de Guvern, pentru a fi pregătite să răspundă în situații de urgență majoră.
Clarificarea condițiilor de organizare a secțiilor în spitalele publice, în concordanță cu strategia Ministerului Sănătății.
Introducerea posibilității de constituire de consorții medicale, indiferent de localizarea geografică a instituțiilor medicale sau de învățământ medical superior, astfel încât să faciliteze eficientizarea activităților de la nivelul spitalelor.
Optimizarea managementului spitalelor publice, permițând ca diferite autorități tutelare (ministere, consilii locale, universități) să stabilească indicatori de performanță specifici în contractele de management. Pentru îmbunătățirea managementului de la nivelul spitalelor publice se propun o serie de măsuri precum: introducerea posibilității conducătorilor ministerelor sau instituțiilor cu rețea sanitară proprie, primarului unității administrativ-teritoriale, primarului general al municipiului București sau al președintelui consiliului județean sau senatului universității de medicină și farmacie, după caz, de a stabili indicatori specifici pentru evaluarea activității managerului, alături de indicatori de performanță stabiliți prin ordin al ministrului sănătății, stabilirea în cadrul contractului de management a programului de lucru și a condițiilor de desfășurare a activității de management.
Stabilirea unor indicatori de performanță prevăzuți în contractele pe 4 ani ale șefilor de secție/laborator/serviciu. Indicatorii de performanță vor fi stabiliți prin ordin al ministrului sănătății, alături de indicatori specifici propuși de primarul unității administrativ-teritoriale, primarul general al municipiului București sau președintele consiliului județean sau senatul universității de medicină și farmacie, în cazul spitalelor aparținând instituțiilor cu rețea sanitară proprie, precum și autorităților din administrația publică locală.
Implicarea comitetului director în ședințele consiliului de administrație, dar fără drept de vot, doar cu rol consultativ. Printre atribuțiile consiliului de administrație să fie prevăzută aceea de stabilire a temei proiectului de management, în concordanță cu nevoile unității sanitare
Eliminarea finanțării de la bugetul de stat pentru rezidenții din spitalele private, pentru eficientizarea utilizării resurselor publice.
Extinderea drepturilor neasiguraților diagnosticați cu TBC sau HIV/SIDA (art. 224) astfel încât să beneficieze atât de servicii medicale, servicii conexe, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale și altele asemenea, după caz, acordate în cadrul programelor naționale de sănătate ai căror beneficiari sunt, cât și de pachetul de servicii de bază prevăzut în contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și în normele de aplicare ale acestuia, până la vindecarea respectivei afecțiuni.
Ajustează treptat ponderea finanțării medicinii de familie prin reducerea plății per capita și creșterea plății pe serviciul medical: în 2026 – 25% per capita / 75% pe serviciu; din 2027 – 20% per capita / 80% per serviciu.
Propune ca de la 1 ian. 2027 CNAS să preia analiza, monitorizarea, colectarea și prelucrarea datelor pentru serviciile spitalicești decontate, pentru contractare și decontare – flux unic de date și eliminarea suprapunerilor cu INMSS.
CNAS va putea angaja cu contract individual de muncă specialiști IT pe perioadă nedeterminată direct din personalul propriu, conform metodologiei din art. 295 alin. (3)–(7), pentru asigurarea continuității dezvoltării informatice PIAS (SIUI, SIPE, CEAS, DES, SIMSASS).
Instituirea unor reguli unitare de sancționare când servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale raportate pentru decontare nu sunt însoțite de documentele justificative pentru decontare. (completarea art. 311 alin. (2))
Se propune mărirea duratei de valabilitate a cardului european de asigurări sociale de sănătate: 10 ani pentru asigurații pensionari ≥65 ani; până la 18 ani pentru copii. (modificarea art. 330 din Legea nr. 95/2006 republicată)
Clarificarea autonomiei medicale prin luarea deciziilor exclusiv în baza dovezilor științifice, cu respectarea eticii; Decontarea serviciilor și a prescripțiilor medicale trebuie să se realizeze exclusiv în conformitate cu pachetul de servicii și reglementările incidente prescripției de medicamente.
Declară inadmisibilă ordonanța președințială pentru cereri de asigurare gratuită, compensare/decontare sau introducere pe listă a medicamentelor decontate. În Nota de fundamentare la proiect se susține că prin soluțiile pronunțate de instanțele de judecată în dosarele care au ca obiect ordonanțe președințiale, statul, prin instituțiile pârâte, este obligat la suportarea contravalorii tratamentelor cu medicamente care nu îndeplinesc condițiile de punere pe piață și comercializare în România (de multe ori nici la nivel european), în multe cazuri lipsindu-le studiile clinice necesare autorizării, studii ale căror costuri, potrivit legislației europene, ar trebui suportate în integralitate de către deținătorul medicamentului, în cazul de față fiind suportate de Statul Român.
Crearea unui mecanism alternativ (prin HG elaborată de MS/CNAS) pentru acces la tratamente nelistate, cu responsabilitate partajată (medic–DAPP–MS–CNAS). Instituirea unei obligații de stoc pe lanțul de distribuție.
Decontarea lunară a serviciilor medicale spitalicești acordate în regim de spitalizare de zi în limita valorii contractate de respectivele unități sanitare pentru servicii de spitalizare de zi. OUG 44/2022 — art. IV (spitalizare de zi);
Prioritizarea alocării resurselor financiare în cadrul domeniului de asistență medicală ambulatorie de specialitate pentru specialități paraclinice pentru afecțiunile acute și cazurile justificate clinic.
Alocarea resurselor pentru monitorizare oncologică. Accesul pacienților diagnosticați cu diabet zaharat, afecțiuni rare, boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare, boli neurologice, boală cronică renală la investigații de înaltă performanță - RMN, CT, scintigrafie și angiografie, recomandate prin utilizarea biletelor de tip Monitor, se va asigura prin decontarea la nivel realizat a acestora în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, o dată pe an/CNP.
Se propune creșterea punctului pe serviciu medical în ambulatoriul clinic de specialitate: la 6,5 lei din trim. IV 2025 și la 8 lei din 1 ian. 2026. (Completarea art. XVIII din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 156/2024)
Art. IV (obligații medici spital): Se reglementează obligația medicilor din secții/compartimente din spital de a acorda servicii medicale în ambalatorul integrat al spitalului de minim 1 oră/zi în medie pe lună raportat la 35 ore/săpt.; La calculul mediei lunare se au în vedere zilele lucrătoare și se exceptează zilele de concediu de odihnă și de concediu medical.
La prima constatare privind nerespectarea obligației medicilor de a acorda consultații în ambulatoriul integrat conform numărului minim de ore, acesta primește un avertisment scris, iar începând cu a doua constatare amendă de 20.000 lei. Pentru medicii care își desfășoară activitatea în spital cu o jumătate de normă, programul minim se reduce în mod corespunzător.
Aplicarea unui coeficient de ajustare pozitivă pentru furnizorii publici de servicii medicale paraclinice în ambulatoriu, la valoarea contractului încheiat cu casele de asigurări de sănătate, față de furnizorii privați care oferă servicii similare, în aceleași condiții tehnice și de personal. (art. V) Astfel se recunoaște rolul și sarcinile suplimentare ale rețelei publice, mai ales în zone slab deservite, incluzând gestionarea urgențelor, tratarea cazurilor sociale, precum și acordarea de îngrijiri pacienților cronici sau cu patologie complexă.
Limitarea paturilor contractuale cu spitalele private (spitalizare continuă): Până la 31 dec. 2028, plafonează numărul de paturi contractabile la nivelul din 31 dec. 2025 (≈ 6.037 paturi; ~5,2% din total), fără paturile de îngrijiri paliative; scop: acces fără coplată și protecția asiguraților.
Art. VII (1)–(3) — raportări fictive spital: Dacă serviciile raportate nu au fost efectuate și nu pot fi dovedite: recuperarea sumelor, penalitate 5% (prima abatere) / 10% (a doua) la nivelul secției pe luna vizată; excluderea medicului din contractele CNAS 36 luni și sesizarea CMR (posibilă interdicție 1–12 luni); spitalul suportă costurile îngrijirii pacienților internați până la finalizarea episodului; medicul nu poate lucra la niciun furnizor contractat pe durata excluderii.
Art. VII (4)–(6) — trasabilitate consumuri: Obliga toți furnizorii (publici/privați) să prezinte documente care corelează achizițiile (medicamente/reactivi) cu tratamentele/analizele efectuate, inclusiv în afara relației cu CNAS; refuzul se sancționează cu 20% din valoarea de contract spitalicești pe perioada controlată; neconcordanțele sunt sesizate autorităților.
Art. VIII (stomatologie): Din 1 oct. 2025, „suma orientativă/medic/lună” devine „suma garantată/medic/lună” (armonizare în Legea 141/2025, OUG 156/2024, HG 521/2023 și Norme), pentru predictibilitate și acces uniform la servicii stomatologice.
Metodologie unitară pentru „influențe financiare” salariale în spitalele publice: Se stabilește prin HG o formulă bazată pe indicatori (ponderea cheltuielilor de personal, ponderea influențelor în venituri/cheltuieli, volum/complexitate servicii, utilizarea capacității, eficiență, disponibilități FNUASS etc.), cu mecanisme speciale pentru unități strategice; raportare lunară/trimestrială; obiectiv: transparență, echitate, eficiență și orientare spre performanță.