- feroviara "Vehicule de cale ferata destinate transportului de calatori. Instalatii de ventilatie/incalzire/climatizare. Cerinte pentru proiectare"
Prezenta norma tehnica feroviara precizeaza cerintele minime de proiectare pentru instalatiile de ventilatie/incalzire/climatizare ce se vor monta pe vagoanele de calatori din reteaua feroviara pentru asigurarea confortului si sanatatii calatorilor. Atat instalatiile de acest tip care se importa, precum si instalatiile fabricate in Romania vor fi agrementate, respectiv omologate daca au cel putin performante echivalente cu cerintele din aceasta norma.
Prevederile acestei norme tehnice feroviare se aplica la intocmirea caietelor de sarcini/temelor de proiectare pentru constructia/modernizarea vehiculelor feroviare pe care urmeaza a fi montate instalatii de ventilatie/incalzire/climatizare de catre detinatorii de vehicule feroviare care transporta calatori si de catre proiectantii/constructorii/reparatorii vehiculelor feroviare si/sau a instalatiilor de incalzire/climatizare.
La elaborarea normei tehnice feroviare s-au utilizat prevederile standardelor romane care au preluat integral normele europene, standardele Comitetului International de Electrotehnica si prevederile din fisele Uniunii Internationale a Cailor Ferate precizate in anexa. Referirea directa la acestea se face prin mentionarea intre paranteze drepte a numarului de ordine al documentului in lista documentelor de referinta, anexa la prezenta norma tehnica feroviara.
Prezenta norma tehnica feroviara are ca scop stabilirea cerintelor minime pentru proiectarea instalatiilor de ventilatie/incalzire/climatizare ce se vor monta pe vagoanele de calatori din reteaua feroviara pentru asigurarea confortului si sanatatii calatorilor.
1.2. Domeniul de aplicare
Prevederile prezentei norme tehnice feroviare se aplica la intocmirea caietelor de sarcini/temelor de proiectare pentru constructia/modernizarea vehiculelor feroviare pe care urmeaza a fi montate instalatii de ventilatie/incalzire/climatizare de catre detinatorii de vehicule feroviare, care transporta calatori si de catre proiectantii/constructorii/reparatorii vehiculelor feroviare si/sau a instalatiilor de incalzire/climatizare.
Prezenta norma tehnica feroviara nu se aplica vehiculelor feroviare destinate transportului urban si suburban pe sine (metrou, tramvai).
Aplicarea prezentei norme tehnice feroviare la produsele legal comercializate in alt stat membru al Uniunii Europene este obiectul Regulamentului (CE) nr. 764/2008 al Parlamentului European si al Consiliului European din 9 iulie 2008 de stabilire a unor proceduri de aplicare a anumitor norme tehnice nationale pentru produsele comercializate in mod legal in alt stat membru si de abrogare a Deciziei nr. 3.052/95/CE.
Cerintele prezentei norme tehnice feroviare nu se aplica produselor legal fabricate si/sau comercializate in alt stat membru al Uniunii Europene sau in Turcia ori legal fabricate intr-un stat EFTA care este parte contractanta a acordului EEA.
Instalatia de ventilatie/incalzire/climatizare montata pe vehiculele feroviare face parte din categoria produselor care prin defectare determina diminuarea calitatii conditiilor de transport si pot afecta sanatatea calatorilor.
1.4. Durata normala de functionare
Durata normala de functionare a instalatiilor de ventilatie/incalzire/climatizare trebuie sa fie 12-18 ani.
1.5. Simboluri si abrevieri
T(ir) - temperatura interioara reala [▫C]
T(im) - temperatura interioara medie [▫C]
T(em) - temperatura exterioara medie [▫C]
k - coeficient de transfer de caldura.
tau - factorul de transfer pentru ferestre
UIC - Uniunea Internationala a Cailor Ferate
CEI - Comitetul International de Electrotehnica
SR EN - standard roman care preia o norma europeana
ISO - Organizatia Internationala de Standardizare
SR CEI - standard roman care preia un standard international de electrotehnica
T(ic) - temperatura interioara prescrisa [▫C]
▫K - simbolul pentru unitatea de masura a temperaturii in sistem international
MTBF - media timpului de buna functionare
lambda (t1, t2) - rata de defectare medie
Z (t1, t2) - intensitatea medie de defectare
MTR - media timpului de reparare
R (t1, t2) - fiabilitatea
A - coeficientul de disponibilitate.
Pentru scopul prezentei norme tehnice feroviare, termenii de specialitate se definesc dupa cum urmeaza:
a) confort - senzatie agreabila perceputa de o persoana, referitoare la mediul sau climatic [4];
b) instalatie de aer conditionat - echipament destinat pentru ventilatie, filtrare, incalzire, racire cu reducerea umiditatii aerului [4];
c) ventilatie fortata - circulatie a aerului generata printr-o actiune mecanica [4];
d) ventilatie naturala - circulatie a aerului generata fara o actiune mecanica;
e) preincalzire - proces de crestere a temperaturii interioare fara prezenta in vehicul a calatorilor [4];
f) preracire - proces de scadere a temperaturii interioare fara prezenta in vehicul a calatorilor [4];
g) incalzire - proces de crestere sau de mentinere a temperaturii interioare in intervalele prestabilite [4];
h) racire - proces care face posibila coborarea sau mentinerea temperaturii interioare [4];
i) uscarea aerului - micsorarea continutului de umiditate a aerului;
j) conditionarea aerului - proces care include ventilatia, incalzirea, racirea si/sau uscarea aerului (deumidificarea) [4];
k) incalzire si ventilatie - sistem care include ventilatia si incalzirea [4];
l) unitate de tratare a aerului - grup de componente care asigura realizarea amestecului de aer proaspat cu aer circulat, filtrarea amestecului de aer, racirea cu eliminarea condensului sau, dupa caz, incalzirea amestecului de aer filtrat [4];
m) grup de condensare - ansamblu de componente care asigura antrenarea agentului frigorific (refrigerentului) in stare gazoasa din evaporator in compresor, comprimarea si refularea din compresor, racirea la temperatura mediului si condensarea refrigerentului, refularea refrigerentului in stare lichida prin butelie si filtru - deshidrator inapoi in evaporator;
n) unitate de racire - evaporator din unitatea de tratare a aerului, care indeplineste functia de racire, in mod centralizat, in asociere cu ventilatia fortata [4];
o) unitate de incalzire principala - ansamblu de elemente de incalzire (rezistoare electrice) care indeplineste functia de incalzire, in mod centralizat, in asociere cu ventilatia fortata [4];
p) unitate de incalzire auxiliara - element de incalzire descentralizata pentru adaugarea diferentiata a caldurii in spatiile ocupate de calatori sau in spatiile auxiliare [4];
q) aer proaspat - aer preluat din exterior [4];
r) aer interior - aer continut intr-un spatiu specificat din vagon [4];
s) aer recirculat - aer preluat din interiorul unui spatiu specificat si refolosit [4];
t) aer amestecat - aer rezultat din amestecul in diferite proportii dintre aerul proaspat si aerul recirculat [4];
u) aer tratat (conditionat) - aer care poate fi filtrat si/sau poate primi un aport de energie cand trece prin unitatea de tratare a aerului [4];
v) aer primar - aer tratat, care intra in canalele de aer [4];
w) aer furnizat - aer tratat, care poate fi combinat cu aerul indus pentru climatizarea unui spatiu specificat [4];
x) aer indus - aerul dintr-un spatiu specificat, care este luat si refolosit local [4];
y) aer transferat - aer care iese dintr-un spatiu specificat [4];
z) aer evacuat - aer eliminat in exteriorul vehiculului [4];
aa) temperatura interioara reala [T(ir)] - temperatura reala a aerului interior [4];
bb) temperatura interioara prescrisa [T(ic)] - temperatura teoretica a aerului care se urmareste a fi atinsa de aerul interior [4];
cc) temperatura interioara medie [T(im)] - media aritmetica a temperaturilor interioare masurate la 1,1 m de la podea [4];
NOTA: Procedura de masurare este recomandata de [5].
dd) temperatura exterioara medie [T(em)] - media aritmetica a temperaturilor exterioare [4];
NOTA: Procedura de masurare este recomandata de [5].
ee) volumul de confort - volumul unui compartiment sau al unui salon situat la inaltimea cuprinsa intre 0,10 si 1,70 m deasupra podelei si la cel mult 0,20 m de orice perete sau perete subtire despartitor [4];
ff) zone de confort - zonele din compartiment sau din salon ocupate in mod normal de calatori [4];
gg) spatii anexe - locuri unde stau temporar calatorii sau personalul feroviar [4];
hh) coeficient de transfer de caldura (k) - raportul dintre densitatea de suprafata a fluxului termic (caldura in unitatea de timp) care traverseaza peretii vehiculului si diferenta dintre temperatura interioara si cea exterioara T(im) si T(em) [4];
NOTA 1: Coeficientul de transfer de caldura tine seama de eficienta izolarii peretilor exteriori si de efectul infiltrarii aerului pe la neetanseitatile vehiculului aflat in miscare (neetanseitatile usilor, ferestrelor, diverselor deschideri) si se aplica intregului vehicul sau numai unei parti a acestuia.
NOTA 2: Valoarea coeficientului de transfer de caldura se exprima in [W/m2 ▫K]
ii) factorul de transfer pentru ferestre (tau) - raportul dintre fluxul de energie solara transmis spre interiorul vehiculului printr-o fereastra si fluxul incident [4];
jj) sarcina solara echivalenta - caldura totala receptionata de o suprafata de 1 m2 perpendiculara pe radiatia emisa de o sursa luminoasa (echivalent solar), cand este inclinata la un unghi de 30▫ fata de orizontala;
kk) functionare stabilizata - functionarea obtinuta cand T(im) este in interiorul tolerantei (- 1▫K; + 1▫K) fata de T(ic);
ll) fiabilitate - probabilitatea ca un produs sa indeplineasca o functie ceruta in anumite conditii, intr-un interval de timp dat (t1, t2) [13];
mm) mentenanta - ansamblul tuturor actiunilor tehnice si administrative, inclusiv cele de supervizare, destinate mentinerii sau reintegrarii unui produs intr-o stare ce-i permite sa indeplineasca functiile cerute [13];
nn) mentenabilitate - probabilitatea ca o actiune de mentenanta activa data, pentru o entitate ce poate fi folosita in conditii date, sa poata fi efectuata intr-un interval de timp dat cand mentenanta este asigurata in conditiile date prin utilizarea procedurilor si resurselor prescrise [13];
oo) disponibilitate - probabilitatea ca un produs sa poata indeplini o functie ceruta, in conditii date, la un moment de timp dat sau intr-un interval de timp dat, admitand ca mijloacele externe cerute sunt asigurate [13];
Termenii explicitati la pct. 1.6. - Definitii sunt prezentati in figura nr. 1.
2. Componenta instalatiilor de ventilatie/incalzire/climatizare. Rolul functional al ansamblurilor si subansamblurilor componente
2.1. Componenta instalatiilor de ventilatie/incalzire/climatizare
Pentru indeplinirea functiilor cerute, instalatiile de ventilatie/incalzire/climatizare, ce echipeaza vehiculele de cale ferata care transporta calatori, trebuie sa aiba in componenta, de exemplu, ansamblurile, subansamblurile si elementele de legatura mentionate in figurile nr. 2 si 3. Instalatiile de ventilatie/incalzire/climatizare ale vehiculelor care transporta calatori pot avea in componenta si alte ansambluri si subansambluri, in functie de nivelul tehnic si inovator al realizarilor din domeniu, in conditiile asigurarii confortului si sanatatii calatorilor.
![]()
IMAGINE
Figura nr. 1*) - Schema explicativa a termenilor
*)Figura nr. 1 este reprodusa in facsimil.
NOTA: Aceasta reprezentare este data cu titlu informativ si nu conditioneaza proiectarea instalatiei.
2.2. Ansamblurile si subansamblurile componente - caracteristici functionale
2.2.1. Unitatea de tratare a aerului
Unitatea de tratare a aerului trebuie sa indeplineasca functiile de:
a) aspirare a aerului proaspat (nou) si a celui recirculat (ambiant) in unitatea de tratare a aerului;
b) dozare a amestecului de aer proaspat si aer recirculat, in functie de pozitia comandata voletului (clapetei);
c) filtrare a amestecului de aer;
d) racire a amestecului de aer in evaporator (daca exista comanda pentru racire);
e) colectare a apei din aer si evacuare in exterior;
f) incalzire a aerului amestecat (daca exista comanda pentru incalzire);
g) directionare a aerului in conductele de aer de sub sasiu;
h) masurare a temperaturii aerului proaspat;
i) masurare a presiunii aerului din unitatea de tratare a aerului.
2.2.2. Grupul de condensare
Grupul de condensare trebuie sa indeplineasca functiile de:
a) antrenare a agentului frigorific (refrigerentul) in stare gazoasa, din evaporator in compresor, de comprimare si refulare a aerului din compresor;
b) racire la temperatura mediului si condensare a refrigerentului;
c) refulare a refrigerentului in stare lichida prin butelie si filtru - deshidrator inapoi in evaporator.
2.2.3. Canalele de aer de sub sasiu
Canalele de aer de sub sasiu asigura vehicularea aerului spre canalele de aer din compartimente.
2.2.4. Canalele din interiorul vehiculului cu dispozitivele de suflaj
Canalele din interiorul vehiculului cu dispozitivele de suflaj asigura vehicularea aerului spre compartimente, toaleta si platforma vagonului.
2.2.5. Ejecto-convectoarele
Ejecto-convectoarele trebuie sa indeplineasca functiile de:
a) marire a vitezei aerului conditionat care circula inspre partea de sus a vagonului;
b) ghidare a aerului tratat pana la intrarea acestuia in compartiment;
c) aspirare a aerului proaspat prin partea de jos a vagonului;
d) asigurare a incalzirii suplimentare a aerului (proaspat si recirculat), daca este necesar, cu ajutorul rezistentelor aditionale.
2.2.6. Unitatile de incalzire auxiliare
Unitatile de incalzire auxiliare (incalzitoarele electrice) completeaza caldura din compartimente, toalete si platforme, asigurata prin aerul furnizat, pana la atingerea temperaturii prescrise pentru spatiile respective, T(ic).
2.2.7. Extractorul electric de aer
Extractorul electric de aer asigura o presiune a aerului mai mica in toalete decat in spatiile din jur prin eliminarea unei cantitati de aer egala cu cantitatea de aer proaspat primit, mai putin pierderile datorate neetanseitatilor.
2.2.8. Traductoarele pentru masurarea temperaturii aerului
Traductoarele (sondele) pentru masurarea temperaturii aerului trebuie sa indeplineasca functiile de:
a) masurare a temperaturii aerului primar, a aerului proaspat si a aerului recirculat din platformele de capat;
b) transmitere a semnalului masurat la calculator.
2.2.9. Modulele de reglare locala
Modulele de reglare locala trebuie sa indeplineasca functiile de:
a) masurare a temperaturii interioare reale a aerului din compartiment, T(ir);
b) asigurare a posibilitatii de alegere a temperaturii prescrise T(ic), pentru compartimentul respectiv, conform [4];
c) comanda a functionarii incalzitorului de compartiment;
d) asigurare a interfetei cu calculatorul de reglare al instalatiei de ventilatie/incalzire/climatizare.
2.2.10. Calculatorul de reglare cu microprocesor
Calculatorul de reglare cu microprocesor trebuie sa indeplineasca minimum functiile de:
a) achizitionare a datelor de intrare de la: modulele de compartiment, sondele de temperatura, comutatorul de comanda (ventilatie/climatizare), butoanele de test (incalzire/racire), sursele de alimentare (24 Vcc, 230/400 Vca, inalta tensiune din conducta electrica principala), incarcatorul bateriei de acumulatoare, protectiile termice (incalzitor principal, motocompresor, motoventilator principal din unitatea de tratare a aerului, motoventilatoare condensator), presostatul diferential de aer al motoventilatorului principal, presostatele de pe partea de absorbtie (joasa presiune) si refulare (inalta presiune) ale compresorului, limitatorul de cursa de pozitionare a voletului de amestec aer proaspat/aer recirculat;
b) prelucrare a datelor de intrare si, pe baza programului rezident in calculator, sa comande functionarea elementelor de executie ale instalatiei de climatizare, in regim de preincalzire/incalzire sau preracire/racire, astfel incat sa fie realizate cerintele de confort prezentate in cap. 4.
Comanda elementelor de executie se refera la:
-functionarea ventilatorului principal pe una din cele trei trepte de turatie, in functie de regimul de lucru;
-pozitionarea voletului de amestec corespunzator regimului de lucru, treptei de turatie si temperaturii mediului exterior;
-functionarea incalzitorului principal (cu 50% sau 100% din puterea incalzitorului) si a incalzitoarelor auxiliare, in functie de necesarul de caldura;
-functionarea compresorului (cu 2, 4 sau 6 cilindri), in functie de sarcina de racire;
-functionarea evaporatorului cu unul sau ambele circuite ale agentului frigorific, in functie de sarcina de racire;
-functionarea ventilatoarelor condensatorului (1, 2 sau toate 3), in functie de sarcina de racire;
c) asigurare a protectiei echipamentelor instalatiei de climatizare in cazuri de avarie;
d) asigurare a semnalizarii optice a starilor generale de avarie a instalatiei de ventilatie/incalzire/racire;
e) asigurare a diagnozei tehnice prin memorarea evenimentelor (defecte, dereglari) si stocarea lor intr-o memorie nevolatila;
f) asigurare a monitorizarii pe un display a functionarii elementelor de executie si a principalilor parametri ai regimului de lucru curent;
g) asigurare a posibilitatii de extragere a datelor cu un calculator portabil.
2.2.11. Panoul cu aparate electrice de joasa tensiune, inclusiv echipamentul de comanda, control si securitate
Panoul cu aparate electrice de joasa tensiune trebuie sa indeplineasca functiile de:
a) punere in functiune si oprire a instalatiei de ventilatie/incalzire/climatizare in caz de urgenta. Punerea in functiune/oprirea instalatiei de incalzire/climatizare se face automat in conditiile prezentei/disparitiei tensiunii in conducta de alimentare si punerea dispozitivului de manevrare a instalatiei in pozitia de mers. In cazul intreruperilor bruste ale alimentarii cu energie, repornirea instalatiei nu trebuie sa provoace miscari dezagreabile ale aerului cald sau rece pentru calatori;
b) asigurare a protectiei (securitatii) impotriva incalzirilor inadmisibile. Dispozitivul de protectie trebuie sa fie independent de dispozitivul de reglaj si de sursa de energie pentru a asigura intreruperea sigura a alimentarii cu tensiune;
c) asigurare a protectiei impotriva cresterii inadmisibile a presiunii fluidului de racire;
d) asigurare a protectiei circuitelor electrice prin sigurante fuzibile;
e) comanda centralizata a instalatiei de ventilatie/ incalzire/climatizare.
Sursa statica asigura alimentarea incalzitorului principal din unitatea de tratare a aerului.
2.2.13. Autotransformatorul
Autotransformatorul asigura alimentarea in frecventa variabila a motoventilatorului unitatii de tratare a aerului.
![]()
IMAGINE
Figura nr. 2*) - Exemplu de componenta a instalatiei de
ventilatie/incalzire/climatizare pentru un vagon cu un singur nivel
*)Figurile nr. 2 si 3 sunt reproduse in facsimil.
1. Unitate de tratare a aerului (unitate de racire, unitate de incalzire principala si auxiliara)
3. Canale sub sasiu conectate la iesirile de aer ale unitatii de tratare
4. Canale de compartiment cu dispozitive de suflaj
6. Rezistente plasate pe fiecare ejecto-convector
7. Rezistente plasate in canalele pentru aerul furnizat pe platforma
8. Rezistente plasate in canalele pentru aerul furnizat in toalete
9. Extractoare electrice de aer
10. Traductor pentru aerul primar
11. Traductor pentru aerul proaspat
12. Traductor pentru aerul interior
13. Module de reglare (cate unul pentru fiecare compartiment)
14. Calculator de reglare cu microprocesor
15. Panou cu aparate electrice de joasa tensiune (echipament de comanda, control si securitate)
NOTA: Aceasta reprezentare este data cu titlu informativ si nu conditioneaza proiectarea instalatiei.
![]()
IMAGINE
Figura nr. 3*) - Exemplu de componenta a instalatiei de
ventilatie/incalzire/climatizare aer pentru
un vagon cu doua niveluri
*)Figurile nr. 2 si 3 sunt reproduse in facsimil.
1. Agregat pentru ventilatie/incalzire/climatizare (unitate de tratare a aerului, unitate de racire/incalzire, grup de condensare etc.)
4. Clapeta pentru reglare dozaj amestec
7. Unitate de incalzire auxiliara
NOTA: Aceasta reprezentare este data cu titlu informativ si nu conditioneaza proiectarea instalatiei.
Prin conditii de mediu se intelege conditiile fizice, chimice sau biologice exterioare la care este supus un produs la un moment dat.
Conditiile de mediu sunt definite prin parametrii de mediu.
Cunoasterea valorii parametrilor de mediu este necesara proiectantului vehiculului feroviar, precum si proiectantului instalatiilor de incalzire/climatizare pentru a stabili:
a) incercarile necesare si conditiile de incercare ale instalatiilor, pentru a demonstra ca acestea functioneaza la parametrii proiectati;
b) tipul si gradul de protectie impotriva coroziunii (de exemplu: acoperiri metalice, etansari etc.);
c) masuri de limitare a efectelor unor parametri de mediu (de exemplu: limitarea nivelului socurilor si vibratiilor utilizand elemente elastice de prindere/fixare);
d) datele de intrare necesare efectuarii unor calcule (breviare de calcul) pentru parametrii/caracteristicile de iesire ale instalatiilor de ventilatie/incalzire/climatizare.
La proiectarea instalatiilor de ventilatie/incalzire/climatizare ce se monteaza pe vehiculele feroviare care transporta calatori trebuie sa se tina seama de parametrii de mediu:
▪ altitudinea (variatia presiunii);
▪ viteza de miscare a aerului;
▪ actiunile mecanice ale unor elemente (nisip, pietris, sedimente de praf, particule metalice si nemetalice);
▪ interfete electromagnetice;
▪ caracteristicile sistemului de alimentare cu energie electrica (variatii ale tensiunii si frecventei, distorsiuni ale tensiunii de alimentare, supratensiune, impedanta si inductanta).
Conditiile de mediu mentionate mai sus sunt considerate ca fiind conditii normale de exploatare. La solicitarea beneficiarului final, proiectantul poate sa prevada si conditii severe de mediu.
Clasele de conditii de mediu si valorile parametrilor de mediu, in special pentru conditiile de mediu climatic, se vor stabili de catre proiectant tinand seama de:
a) zonele geografice in care va fi utilizat vehiculul feroviar pe care se monteaza instalatia de ventilatie/incalzire/climatizare, respectiv:
▪ utilizare pe reteaua feroviara interna;
▪ utilizare pe reteaua feroviara transeuropeana;
b) locul de montare a ansamblurilor si subansamblurilor componente ale instalatiei:
▪ ansambluri, subansambluri montate sub sasiul vehiculului;
▪ ansambluri, subansambluri montate in interiorul vehiculului;
c) locul de depozitare si pastrare, tipul mijlocului de transport;
d) microclimatul din locul in care functioneaza (dulapuri) si influenta unor ansambluri si subansambluri din proxima vecinatate (care pot constitui surse de caldura, vibratii etc.).
Valorile pentru temperatura, umiditatea relativa si energia radiatiilor solare vor fi stabilite in functie de zonele climatice in care va circula vehiculul, pe baza prevederilor din [4].
Pentru stabilirea claselor de conditii de mediu si a valorilor parametrilor de mediu, se recomanda utilizarea prevederilor urmatoarelor documente de referinta:
▪ pentru conditii climatice: [8], [9], [17] si [18];
▪ pentru socuri si vibratii: [10], [17] si [19];
▪ pentru interferentele electromagnetice: [16], [17], [20], [21] si [22];
▪ pentru caracteristicile sistemului de alimentare: [1], [17], [23] si [24].
4. Cerinte privind parametrii de confort si performantele functionale ale instalatiilor de ventilatie/incalzire/climatizare
4.1. Cerinte privind parametrii de confort
Pentru perioada normala de functionare a instalatiilor de ventilatie/incalzire/climatizare trebuie luati in considerare urmatorii parametri de confort:
-temperatura aerului in spatiile de confort si spatiile anexa;
-temperatura suprafetelor care delimiteaza spatiile de confort;
-viteza aerului in spatiul de confort;
-umiditatea relativa a aerului in spatiul de confort si spatiile anexa.
4.1.1. Temperatura aerului in spatiile de confort
a) Valoarea temperaturii interioare prescrise T(ic) in spatiile de confort destinate calatorilor trebuie sa se situeze in domeniul hasurat reprezentat in figura urmatoare.
![]()
IMAGINE
Figura nr. 4*) - Curba de reglaj pentru temperatura interioara prescrisa
*)Figura nr. 4 este reprodusa in facsimil.
NOTA: Domeniul de reglare al temperaturii interioare prescrise T(ic) in functie de temperatura medie exterioara T(em) trebuie sa fie specificat de fiecare operator de infrastructura si va fi in interiorul domeniului definit in figura nr. 4.
Vehiculele care transporta calatori si nu sunt dotate cu instalatii de climatizare vor satisface conditiile de mai sus privitoare la temperatura T(ic) a aerului ambiant numai in masura in care temperatura aerului exterior permite acest lucru.
b) Diferenta dintre temperatura interioara medie T(im) si temperatura interioara prescrisa T(ic) a aerului ambiant din locurile rezervate calatorilor nu trebuie sa fie mai mare de ± 1 K, conform pct. 6.1.3 din [4].
c) Diferenta dintre valorile extreme ale temperaturii interioare a aerului ambiant in locurile destinate calatorilor, masurata la 1,1 m de la podea, nu trebuie sa depaseasca 2 K la vagoanele de clasa I, clasa II si salon si de 3 K in zonele echivalente din vagoanele-cuseta si de dormit, unde K este unitatea de temperatura, conform pct. 6.1.4 din [4].
4.1.2. Temperatura aerului in spatiile anexa
a) Temperatura medie a aerului pe culoarul lateral
Temperatura medie a aerului pe culoarul lateral este definita ca media aritmetica a temperaturii masurate in conditiile prevazute de [5], la 1,70 m distanta de la podea.
Valoarea temperaturii medii a aerului pe culoarul lateral nu trebuie sa fie:
-mai mica cu mai mult de 6 K decat temperatura interioara prescrisa T(ic) in zonele de confort, atunci cand instalatia functioneaza in regim de incalzire;
-mai mare cu mai mult de 5 K decat temperatura interioara prescrisa T(ic) in zonele de confort, atunci cand instalatia functioneaza in regim de racire.
b) Temperatura medie a aerului pe platformele vehiculelor
Temperatura medie a aerului pe platformele vehiculelor ce transporta calatori este media aritmetica a temperaturii masurate in conditiile prevazute de [5], la o distanta de 1,70 m deasupra podelei.
-La incalzire, valoarea acestei temperaturi trebuie sa fie cuprinsa intre +10▫C si temperatura interioara prescrisa [T(ic)] in zonele de confort.
-La racire, valoarea acestei temperaturi nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 9▫C temperatura interioara prescrisa T(ic) in zonele de confort, dar nu trebuie sa fie mai mare de +35▫ C.
In plus, temperatura medie va fi totdeauna mai mare de + 4▫C la distanta de 0,10 m de la podeaua platformei.
c) Temperatura in toalete, WC-uri si in cabine cu telefoane
Valoarea acestei temperaturi, masurata intr-un punct situat la o inaltime de 1,10 m de la podea pe verticala ce trece prin centrul geometric al podelei toaletei, WC-ului sau cabinei cu telefoane, nu trebuie sa fie:
-mai mica cu mai mult de 6 K decat temperatura interioara prescrisa T(ic) pentru zonele de confort, in regim de incalzire;
-mai mare cu mai mult de 6 K decat temperatura interioara prescrisa T(ic) pentru zonele de confort, in regim de racire.
d) Temperatura aerului suflat in cabinele pentru infirmerie si in cabinele pentru copii
Valoarea temperaturii aerului suflat in aceste cabine, masurata intr-un punct situat la o distanta de 1,10 m deasupra podelei, pe verticala centrului geometric al podelei, nu trebuie sa fie:
-mai mica decat temperatura interioara medie T(im) a zonelor de confort;
-mai mare cu mai mult de 4 K decat temperatura interioara prescrisa T(ic) din zonele de confort.
e) Temperatura in spatiile de lucru
Valoarea temperaturii in spatiile de lucru, masurata in centrul geometric de pe orizontala zonei de lucru a personalului si la mai mult de 0,5 m de aparatele generatoare de caldura (acestea fiind reglate in regim stabilizat la 50% din puterea lor instalata), nu trebuie sa fie inferioara valorii temperaturii ambiante prescrise si nici superioara cu mai mult de 6 K.
4.1.3. Temperatura suprafetelor care delimiteaza spatiile de confort
a) Temperatura peretilor si plafoanelor
Temperatura suprafetelor interioare care delimiteaza spatiile destinate calatorilor nu trebuie sa fie mai mica decat valoarea medie T(im) a temperaturii in spatiile destinate calatorilor:
-cu mai mult de 7 K, pentru vagoanele neetajate;
-cu mai mult de 10 K, pentru vagoanele etajate, atunci cand instalatia functioneaza in regim de incalzire.
b) Temperatura ferestrelor
Temperatura suprafetelor interioare ale geamurilor si ramelor acestora, cand instalatia functioneaza in regim de incalzire, nu trebuie sa fie mai mica decat temperatura interioara medie T(im) cu mai mult de:
-9 K pentru ramele geamurilor.
Temperatura suprafetelor podelelor in spatiul destinat calatorilor nu trebuie sa fie mai mica de 8▫C, la un interval de timp de o ora dupa terminarea preincalzirii, iar abaterea temperaturii nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 10 K temperatura interioara medie T(im), la un interval de 3 ore dupa terminarea preincalzirii, indiferent de temperatura externa; in cazul cand podeaua este incalzita, temperatura suprafetei nu trebuie sa depaseasca 27▫C.
d) Temperatura orificiilor de suflare a aerului
Temperatura suprafetelor orificiilor de suflare a aerului, accesibile, nu trebuie sa fie mai mare de 65▫C, cu exceptia perioadelor de preincalzire.
4.1.4. Viteza aerului suflat
Viteza aerului suflat nu trebuie sa depaseasca valorile maxime indicate in figura nr. 5. Abaterea acesteia nu trebuie sa fie mai mare de ± 20% din viteza medie a aerului suflat.
a) Debitul de aer proaspat
Cantitatea de aer proaspat adusa de ventilatia fortata in spatiile destinate calatorilor trebuie sa fie in conformitate cu valorile din tabelul nr. 1.
Valorile din acest tabel se refera la un loc ocupat de un calator (de stat asezat sau intins).
b) Debitul de aer reciclat
Un sistem de reciclare a aerului trebuie sa asigure functionarea instalatiilor de climatizare in caz de obturare temporara a dispozitivului de aspiratie a aerului proaspat.
Tabelul nr. 1 - Vagoane clasa si cuseta
+----+---------------------------------+---------------------------------------+
| | | Debitul de aer [m3/h] |
|Nr. | Temperatura mediului ambiant +-------------------+-------------------+
|crt.| | Vagoane | Vagoane incalzite |
| | | climatizate | cu aer pulsat |
+----+---------------------------------+-------------------+-------------------+
| 1. |T(e) <= -20▫C | 10 | 10 |
+----+---------------------------------+-------------------+-------------------+
| 2. |-20▫C < T(e) <= -5▫C | 15 | 15 |
+----+---------------------------------+-------------------+-------------------+
| 3. |-5▫C < T(e) <= + 20▫C | - | 20 |
+----+---------------------------------+-------------------+-------------------+
| 4. |-5▫C < T(e) <=+ 26▫C | 20 | - |
+----+---------------------------------+-------------------+-------------------+
| 5. |T(e) >= + 20▫C si T(im) <= + 24▫C| - | >=20 |
+----+---------------------------------+-------------------+-------------------+
| 6. |T(e) > + 26▫C | 15 | - |
+----+---------------------------------+-------------------+-------------------+
|
![]()
IMAGINE
Figura nr. 5*) - Viteza admisibila a aerului
*)Figura nr. 5 este reprodusa in facsimil
c) Ventilatia spatiilor de lucru
Ventilatia spatiilor de lucru ale vehiculelor care nu sunt dotate cu instalatii de racire a aerului trebuie sa asigure o reimprospatare a aerului cu un debit de 100 m3/h si pe kilowatt al surselor generatoare de caldura instalate.
Pentru a se evita propagarea mirosurilor, spatiile de lucru trebuie sa fie depresurizate in raport cu celelalte spatii ale vehiculelor.
Pentru a garanta reimprospatarea aerului in WC-uri, trebuie "adusi" cel putin 20 m3/h de aer. Pentru a se evita mirosurile trebuie asigurata o presiune mai mica in WC-uri in raport cu culoarele si/sau platformele.
Volumul de aer provenit din zonele WC-urilor se adauga direct la aerul extras.
e) Aerisirea spatiilor cu destinatie tehnica
Aerul care provine din spatiile tehnice ale vehiculelor (de exemplu, dulapurile cu aparatura electrica) se adauga direct la volumul de aer extras.
Trebuie sa se prevada o circulatie a aerului care sa garanteze ca aerul care provine din spatiile cu destinatie tehnica (de exemplu, cabinele de conducere) nu intra in spatiile destinate calatorilor sau pe platforme.
4.1.6. Umiditatea relativa a aerului
Valorile umiditatii relative a aerului pentru orice temperatura interioara din zonele de confort trebuie sa se incadreze in zona 1, asa cum se prezinta in figura nr. 6.
![]()
IMAGINE
Figura nr. 6*) - Umiditatea relativa a aerului in spatiile de confort
*)Figura nr. 6 este reprodusa in facsimil.
a) Cerinte privind filtrarea aerului
Capacitatea de absorbtie a filtrelor de aer trebuie sa satisfaca clasa de filtrare G4. Pentru stabilirea caracteristicilor, a randamentului (eficientei) si a incercarilor filtrelor se recomanda utilizarea prevederilor din [6].
b) Cerinte privind alimentarea cu energie electrica a instalatiei de ventilatie/incalzire/climatizare
Alimentarea cu energie electrica a instalatiei de ventilatie/incalzire/climatizare se face de la conducta de inalta tensiune a trenului de 1.500 V - 50 Hz la vagoanele care circula in trafic intern, 1.000 V - 16 2/3 Hz, 1.500 V - 50 Hz, 1.500 V(cc), 3.000 V(cc) la vagoanele care circula in trafic international prin intermediul unei surse statice [1]. Sursa statica va livra tensiuni de alimentare atat in curent continuu, cat si in curent alternativ pentru alimentarea tuturor echipamentelor electrice din componenta instalatiilor de ventilatie/incalzire/climatizare.
Forma de unda a tensiunii alternative poate fi sinusoidala, dreptunghiulara sau trapezoidala. De asemenea, sursa de alimentare poate livra tensiuni si pentru alimentarea altor consumatori de pe vehiculele feroviare (alimentarea serviciilor auxiliare, instalatiei de incarcare a bateriilor de acumulatoare a incalzirii principale a vehiculului etc.).
Pentru stabilirea caracteristicilor surselor de alimentare se recomanda utilizarea prevederilor din [1], [2], [23] si [24].
4.3. Performantele functionale ale instalatiilor de ventilatie/incalzire/climatizare
4.3.1. In functie de conditiile si aria geografica de utilizare a vehiculelor care transporta calatori, performantele instalatiilor de ventilatie/incalzire/climatizare trebuie satisfacute cel putin pentru una dintre zonele climatice definite in [4].
4.3.2. In spatiile destinate calatorilor, independent de viteza de mers a trenului si tinandu-se seama de temperatura exterioara, debitul de aer exterior trebuie sa fie conform pct. 4.1.5 lit. a).
4.3.3. Performantele instalatiilor de incalzire:
Cand vehiculul stationeaza, la sfarsitul perioadei de preincalzire, trebuie realizata o temperatura medie interioara de cel putin +18▫C.
Timpul de preincalzire trebuie specificat de operator.
b) Faza de exploatare normala (incalzire)
La o temperatura exterioara minima a zonei climatice alese conform [4] si definita in specificatiile contractuale, temperatura interioara medie trebuie sa fie cel putin egala cu +22▫C in serviciul comercial, fara calatori si fara influenta solara.
4.3.4. Performantele instalatiilor de racire:
In conditiile exterioare mentionate la pct. 4.3.1, cand vehiculul este oprit, temperatura interioara nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 2 K temperatura interioara prescrisa T(ic).
Timpul de preracire trebuie specificat de operator.
b) Faza de exploatare normala (racire)
La o temperatura exterioara maxima, definita in specificatiile contractuale, conform [4], temperatura interioara medie T(im) trebuie sa fie egala cu temperatura interioara prescrisa T(ic) specificata la pct. 4.1.1, in serviciu comercial in care gradul de ocupare a locurilor este maxim (emisiile termice ale persoanelor conform [4] anexa D), iar iluminatul este oprit si dispozitivele de reglare a temperaturii sunt in pozitie mediana.
a) Temperaturile exterioare maxime si minime
Echipamentele din componenta instalatiilor de ventilatie/incalzire/climatizare trebuie sa ramana in stare de functionare la urmatoarele valori extreme ale temperaturilor:
-5 K sub valorile minime si 5 K peste valorile maxime prevazute in anexa C din [4] pentru echipamentele montate in interiorul vehiculului;
-15 K peste valorile maxime prevazute in anexa C din [4], pentru echipamentele situate sub sasiul vehiculului.
In conditii de temperaturi extreme, nu se cere ca instalatiile sa realizeze conditiile de confort mentionate la cap. 4.
b) Debitul de aer proaspat
In situatia cand, din cauza defectarii unei instalatii a vehiculului, debitele de aer proaspat prevazute la pct. 4.1.5 lit. a) nu mai pot fi asigurate, trebuie realizata o aerisire de siguranta cu debite de aer reduse.
In cazul unei aerisiri de siguranta alimentata cu energie de la bateria de acumulatoare a vehiculului, trebuie asigurata o durata de functionare de 30 de minute.
5. Cerinte privind incercarile si verificarile instalatiilor de ventilatie/incalzire/climatizare
Pentru demonstrarea capacitatii functionale la parametrii proiectati, instalatiile de ventilatie/incalzire/climatizare trebuie supuse unor incercari si verificari de conformitate.
Incercarile si verificarile de conformitate se efectueaza in doua etape:
a) etapa I - se executa incercarile si verificarile principalelor ansambluri si subansambluri cu functii independente pentru determinarea puterii calorifice, respectiv frigorifice a instalatiei, precum si verificarea debitelor de aer (incercarea unitatii de tratare a aerului si a grupului compresor-condensor). Aceste incercari se executa de catre fabricantul subansamblurilor in conformitate cu specificatiile de incercari intocmite pe baza cerintelor din caietul de sarcini si prezentei norme tehnice feroviare avizate de beneficiarul final si de catre Autoritatea Feroviara Romana - AFER. La livrare subansamblurile instalatiilor de ventilatie/incalzire/climatizare vor fi insotite de rapoarte de incercari/fise de masuratori;
b) etapa II - se executa incercarile pe vehicul ale instalatiei de ventilatie/incalzire/climatizare in vederea verificarii parametrilor de confort, a performantelor, protectiilor si a executiei. Aceste incercari se executa de catre constructorul/reparatorul vehiculului in conformitate cu specificatiile de incercare intocmite pe baza cerintelor din prezenta norma tehnica feroviara, avizate si aprobate conform reglementarilor in vigoare. Aceste incercari pot fi de tip si de serie. In cazul in care incercarile se efectueaza la alte valori ale parametrilor mediului ambiant decat cele stabilite de [4], se vor face corectii ale rezultatelor obtinute, raportate la valorile parametrilor de referinta din [4].
Incercarile de tip se efectueaza cu ocazia certificarii/omologarii tehnice a unor noi tipuri de instalatii de ventilatie/incalzire/climatizare si ori de cate ori se aduc modificari constructive, de materiale, inlocuiri de echipamente, care conduc la imbunatatirea caracteristicilor tehnico-functionale si a performantelor instalatiilor.
In cazul efectuarii unor modificari, se executa numai acele incercari care sunt in legatura cu modificarile aduse.
Incercarile de tip se executa conform [5] de catre AFER sau de catre laboratoare autorizate AFER si sunt stabilite conform tabelului nr. 2. Rezultatele incercarilor de tip se consemneaza intr-un raport de incercare.
Incercarile de serie se efectueaza pe fiecare vehicul, pe care se monteaza instalatii de ventilatie/incalzire/climatizare si sunt prevazute in tabelul nr. 2. Incercarile de serie se efectueaza in prezenta receptiei beneficiarului final, atunci cand contractele de fabricatie/reparatie a vehiculului contin prevederi in acest sens.
Rezultatele incercarilor de serie se consemneaza in rapoarte de incercari/fise de masuratori.
Pentru stabilirea conditiilor de incercare, amplasarea punctelor de masurare, programelor de incercari, precum si a metodelor de incercare, se recomanda utilizarea prevederilor din [4], [5], [7], [19], [20], [21], [22] si [33].
Lista incercarilor de tip si serie este prezentata in tabelul nr. 2.
+------------------------+-----+--------------------------------------------------------------------------------+--------------------+
| Grupa de | Nr. | |Categoria incercarii|
| incercari/verificari |crt. | Denumirea incercarii/verificarii +----------+---------+
| | | | de tip |de serie |
+------------------------+-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
|Verificari | 1. |Verificarea ansamblurilor electrice si electronice (verificari functionale, | x | x |
|preliminare | |legaturi electrice, rezistenta de izolatie) | | |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| | 2. |Verificarea etanseitatii circuitelor de aer | x | x |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| | 3. |Verificarea capacitatii termice a echipamentului de tratare a aerului | x | x |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| | 4. |Verificarea functiilor logice ale sistemului de comanda si control | x | x |
+------------------------+-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
|Incercari si verificari | 5. |Incercari privind miscarea aerului cu vehiculul in stationare | x | x |
|privind miscarea +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
|aerului |5.1. |Masurarea debitelor de aer (aerul proaspat, aerul evacuat daca este posibil, | x | x |
| | |aerul recirculat si/sau aerul tratat si/sau aerul amestecat) | | |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| |5.2. |Verificarea existentei unor diferente de presiune intre diferitele spatii de | x | x |
| | |confort | | |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| | 6. |Incercari dinamice privind miscarea aerului | x | - |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| |6.1. |Masurarea vitezei si/sau a presiunii in linie pentru aerul proaspat si aerul | x | - |
| | |evacuat | | |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| |6.2. |Verificarea grupului de condensare | x | x |
+------------------------+-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
|Incercari de confort | 7. |Masurarea vitezei critice a aerului | x | x |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| | 8. |Masurarea vitezei critice a aerului fara simularea ocuparii locurilor | x | x |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| | 9. |Masurarea vitezei critice a aerului cu simularea ocuparii locurilor | x | x |
+------------------------+-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
|Incercari climatice | 10. |Incercarea de preincalzire | x | x |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| | 11. |Incercarea de preracire | x | x |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| | 12. |Incercari de reglare | x | x |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| |12.1.|Incercari functionale ale instalatiei in regim de incalzire | x | x |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| |12.2.|Incercari functionale ale instalatiei in regim de racire | x | x |
+------------------------+-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
|Incercari functionale in|12.3.|Incercari la temperaturi exterioare variabile | x | - |
|conditii exterioare +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
|extreme | 13. |Incercari functionale in conditii exterioare extreme prevazute in [4] | x | - |
| | | | | |
+------------------------+-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
|Incercari | 14. |Verificarea protectiei la antiinghet | x | - |
|complementare +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| | 15. |Incercari pentru determinarea coeficientului k | x | - |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| | 16. |Incercari pentru evaluarea calitatii termice a vehiculului | x | - |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| | 17. |Incercari la zgomot si vibratii | x | - |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| | 18. |Incercari pentru verificarea consumului de energie si putere electrica | x | - |
+------------------------+-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
|Incercari pentru | 19. |Incercari pentru verificarea interferentelor interne si externe asupra | x | - |
|verificarea | |echipamentelor electrice si electronice ale instalatiilor de | | |
|compatibilitatii | |ventilatie/incalzire/climatizare | | |
|electromagnetice +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| |19.1.|Incercari pentru verificarea interferentelor interne in cadrul vehiculului | x | - |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| |19.2.|Incercari pentru verificarea interferentelor externe produse de vehicul | x | - |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| |19.3.|Incercari pentru verificarea interferentelor externe asupra vehiculului | x | - |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| |19.4.|Incercari pentru verificarea interferentelor de frecventa radio | x | - |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| |19.5.|Incercari la intrerupere si salt de tensiune si la scurtcircuit ale sursei de | x | - |
| | |alimentare | | |
+------------------------+-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
|Incercari pentru | 20. |Incercari pentru verificarea supletii utilizarii si mentenantei (accesibilitate,| x | - |
|verificarea | |usurinta la demontare, ergonomie, usurinta in efectuarea curateniei, | | |
|functionalitatii si a | |interschimbabilitate etc.) | | |
|aptitudinilor privind | | | | |
|mentenanta | | | | |
+------------------------+-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
|Incercari de fiabilitate| 21. |Incercari pentru verificarea indicatorilor preliminari de fiabilitate, | x | - |
| | |mentenabilitate si disponibilitate | | |
+------------------------+-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
|Incercari privind | 22. |Verificarea protectiilor si a semnalizarilor | x | x |
|protectiile instalatiei +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| |22.1.|Verificarea protectiei si a semnalizarii la scaderea debitului de aer | x | x |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| |22.2.|Verificarea protectiei si a semnalizarii in caz de suprasarcina la motorul | x | x |
| | |ventilatorului unitatii de tratare a aerului | | |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| |22.3.|Verificarea temperaturii aerului in regim de incalzire (90▫C ± 5▫C) | x | x |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| |22.4.|Verificarea protectiei incalzitorului la supraincalzire | x | x |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| |22.5.|Verificarea protectiei instalatiei de racire la depasirea limitelor presiunii de| x | x |
| | |aspiratie [P(min.)] si presiunii de refulare [P(max.)] | | |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| |22.6.|Verificarea protectiei la supratemperaturi a infasurarilor motorului electric de| x | x |
| | |antrenare a compresorului | | |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| |22.7.|Verificarea protectiei la suprasarcina a motorului electric de antrenare a | x | x |
| | |compresorului | | |
| +-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
| |22.8.|Verificarea limitarii automate a temperaturii maxime (65▫C) a aerului tratat | x | x |
| | |pe durata preincalzirii | | |
+------------------------+-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
|Incercari in exploatare | 23. |Incercari pentru verificarea aptitudinilor de utilizare | x | - |
+------------------------+-----+--------------------------------------------------------------------------------+----------+---------+
|
5.3. Incercari pentru determinarea fiabilitatii, mentenabilitatii si disponibilitatii
Incercarile pentru determinarea indicatorilor de fiabilitate, mentenabilitate si disponibilitate constau in:
a) verificarea indicatorilor previzionali de fiabilitate, mentenabilitate si disponibilitate mentionati la cap. 7;
b) controlul periodic al conformitatii acestor indicatori.
Incercarile pentru determinarea indicatorilor de fiabilitate, mentenabilitate si disponibilitate se efectueaza prin urmarirea comportarii in exploatare a unui lot de instalatii de ventilatie/incalzire/climatizare si inregistrarea informatiilor privind defectele si modul de remediere.
5.4. Incercari pentru verificarea aptitudinilor de functionare in exploatare
Aceste incercari se efectueaza la solicitarea beneficiarului final pe baza unui program de urmarire in exploatare a unei instalatii sau a unui lot de instalatii.
Programul va cuprinde cel putin urmatoarele elemente:
a) lista incercarilor/verificarilor ce urmeaza a fi efectuate;
b) conditiile de exploatare;
c) durata programului (timp sau kilometri parcursi);
d) marimea lotului (atunci cand este cazul);
e) planul de mentenanta cu referire la documentatia aferenta;
f) planul de inspectie (frecventa, natura si numarul acestora);
g) criteriile pentru defectiunile tolerabile in exploatare si impactul acestora asupra programului;
h) informatiile ce urmeaza a fi incluse in raportul cu rezultatul incercarilor in exploatare;
i) datele de identificare ale operatorului responsabil cu urmarirea in exploatare si cu elaborarea raportului.
6. Cerinte privind executia si montajul pe vehicul a ansamblurilor si subansamblurilor instalatiilor de ventilatie/incalzire/climatizare
6.1. Cerinte privind montarea pe vehicul a ansamblurilor si subansamblurilor
Ansamblurile si subansamblurile instalatiilor de ventilatie/incalzire/climatizare se vor amplasa pe vehicul in locurile stabilite de comun acord cu beneficiarul final prin documentatia de executie.
Documentatia de executie a montarii ansamblurilor si subansamblurilor pe vehicul trebuie sa contina prescriptii referitoare la:
a) identificarea clara a locului de montare;
c) modul de asigurare impotriva caderii;
d) eforturile de strangere a suruburilor, in cazul ansamblurilor demontabile;
e) modul de protejare si etansare impotriva actiunilor mecanice ale unor elemente (de exemplu: praf, nisip, particule metalice, vapori de apa, apa etc.);
f) locurile si modul de fixare a legaturilor electrice la masa (impamantare);
g) modul de protejare a cablurilor electrice de legatura dintre diverse subansambluri;
h) asigurarea accesului la punctele de ungere, controlul nivelului diverselor fluide de lucru din instalatie (ulei, lichid frigorific etc.);
i) asigurarea accesului pentru demontare si curatare in cadrul actiunilor de mentenanta;
j) asigurarea electrica si mecanica impotriva deschiderii usilor si trapelor de vizitare, pentru intretinerea tablourilor electrice de inalta tensiune.
In etapa de elaborare a documentatiei pentru montarea pe vehicul a ansamblurilor si subansamblurilor instalatiei de ventilatie/incalzire/climatizare se vor respecta prevederile standardelor de produs ale acestora.
6.2. Cerinte privind materialele utilizate la executia elementelor de legatura
La intocmirea documentatiei tehnice pentru executia elementelor de legatura dintre diverse subansambluri ale instalatiei de ventilatie/incalzire/climatizare, trebuie respectate urmatoarele cerinte:
a) pentru canalele si tubulatura de aer:
-toate canalele de aer vor fi confectionate din materiale rezistente la coroziune;
-canalele de sub sasiu vor fi protejate impotriva loviturilor cu unele corpuri dure (de exemplu: piatra de balast);
-sectiunea de curgere va fi dimensionata astfel incat sa asigure aerului o viteza care sa nu conduca la depasirea nivelului de zgomot admis. Zonele de schimbare a directiei de curgere a aerului vor fi izolate cu materiale fonoabsorbante;
-canalele, in special zonele de imbinare, trebuie sa fie etanse la presiunea maxima prescrisa a aerului;
-canalele pentru aer trebuie prevazute cu locuri de acces pentru curatarea de depunerile de praf in cadrul actiunilor de mentenanta;
b) pentru circuitul agentului frigorific:
-se va utiliza agent frigorific fara impact ecologic in caz de pierdere pe la neetanseitatile instalatiei sau in caz de fisurare a conductelor si a rezervorului;
-conductele de legatura vor fi din cupru cu continut redus de oxigen (pentru limitarea oxizilor de cupru) in vederea reducerii fragilizarii;
-lipiturile/sudurile se vor realiza utilizand procedee calificate si validate in conformitate cu prevederile normelor specifice in vigoare;
-elementele de legatura flexibile (de exemplu: intre circuitul frigorific si evaporator) vor avea o lungime care sa corespunda spatiilor existente pe vehicul;
c) pentru circuitele electrice si electronice:
-realizarea legaturilor electrice intre diversele agregate si echipamente electrice se va face cu conductoare rezistente la foc si care nu degaja fum si gaze toxice in caz de incendiu;
-cutiile de racord (cutiile de borne) vor fi etanse avand un grad de protectie IP 54;
-cuplele de legatura, rigletele, papucii vor fi standardizate si similare cu cele utilizate in alte circuite electrice ale vehiculului.
6.3. Cerinte privind alegerea materialelor si a substantelor utilizate in instalatiile de incalzire/climatizare
a) materialele utilizate la izolatia termica a peretilor, plafoanelor, podelelor, ferestrelor, usilor etc. trebuie sa aiba coeficientul de transfer de caldura in conformitate cu prevederile din [30], [31] si [32];
b) filtrul de aer al unitatii de tratare a aerului:
-va fi din materiale netesute si ignifuge;
-va avea gradul de filtrare corespunzator clasei G4;
-va avea un marcaj care va trebui sa contina cel putin urmatoarele date: marca de identificare a producatorului; numarul/seria de fabricatie; documentul de referinta; clasa de filtrare; debitul volumic de aer nominal;
-trebuie sa permita montarea si demontarea cu usurinta. Pentru alegerea filtrului de aer se recomanda utilizarea prevederilor din [6], [14] si [17];
c) agentul frigorific trebuie sa fie fara impact ecologic in caz de pierdere pe la neetanseitatile instalatiei sau in caz de fisurare/spargere a conductelor/rezervorului;
d) uleiul de ungere utilizat la ungerea subansamblurilor din componenta grupului compresor-condensor trebuie sa aiba calitatea de ungere la temperaturi joase (ulei frigorific).
7. Cerinte privind fiabilitatea, mentenabilitatea si disponibilitatea previzionala
7.1. Cerinte privind fiabilitatea previzionala
Pentru specificarea cerintelor privind fiabilitatea previzionala a instalatiilor de ventilatie/incalzire/climatizare trebuie definite si cunoscute urmatoarele:
-domeniul de utilizare al instalatiilor de incalzire/climatizare;
-conditiile de instalare si exploatare;
-defectele posibile ce pot sa apara la principalele subansambluri si, in special, la cele critice;
-criteriile de clasificare si clasificarea defectelor instalatiei si softului;
-obligatiile si responsabilitatile furnizorului, beneficiarului si ale unei terte parti, atunci cand este cazul;
-conditiile de mediu inconjurator;
-metodele prevazute pentru verificarea conformitatii cu cerintele;
-sistemul de mentenanta aplicat, instructiunile si sustinerea logistica asociate;
-calificarile si responsabilitatile personalului insarcinat cu exploatarea si mentenanta.
7.1.1. Specificarea indicatorilor previzionali de fiabilitate
Pentru a caracteriza corect din punct de vedere al fiabilitatii instalatia de ventilatie/incalzire/climatizare trebuie specificati cel putin urmatorii indicatori:
-rata de defectare medie lambda (t1, t2);
-intensitatea medie de defectare Z (t1, t2);
-media timpului de buna functionare MTBF;
-fiabilitatea R (t1, t2);
unde: t1, t2 este intervalul variabilei aleatoare (timp sau kilometri parcursi) la care se doreste sa se calculeze indicatorii previzionali de fiabilitate.
7.1.2. Specificarea metodelor de determinare a indicatorilor previzionali de fiabilitate
7.1.2.1. Metoda de determinare a indicatorilor previzionali de fiabilitate
Proiectantul vehiculului pe care se monteaza instalatia de ventilatie/incalzire/climatizare va calcula, pentru indicatorii de fiabilitate mentionati la pct. 7.1.1, valorile previzionale, utilizand, dupa caz, valorile indicatorilor de fiabilitate prescrise de catre furnizorii principalelor ansambluri si subansambluri ale instalatiei sau valorile oferite de literatura de specialitate pentru produse similare.
Calculele se vor face prin metoda analitica, pe baza unei scheme bloc de fiabilitate, tinand seama de configuratia instalatiei.
Valorile indicatorilor previzionali de fiabilitate vor fi insotite de nivelul de incredere cu care au fost estimate.
7.1.2.2. Metodele pentru calculul de verificare a indicatorilor previzionali de fiabilitate
Dupa darea in exploatare a instalatiilor de ventilatie/incalzire/climatizare, beneficiarii finali/proiectantul trebuie sa verifice periodic, prin calcul, valorile indicatorilor previzionali de fiabilitate.
Pentru calculul indicatorilor previzionali de fiabilitate se va utiliza metoda analitica. Aceasta metoda presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
a) culegerea informatiilor din exploatare privind defectele inregistrate si modul de remediere;
b) validarea informatiilor (validari formale, validari logice, eliminarea valorilor aberante);
c) alegerea distributiei statice pentru modelarea legii de distributie a timpilor de buna functionare;
d) validarea cu un anumit nivel de incredere a modelului ales (verificarea ipotezei statistice);
e) elaborarea algoritmilor pentru programele de calcul;
f) determinarea indicatorilor de fiabilitate.
Informatiile despre defecte si modul de remediere trebuie sa se refere cel putin la:
a) identitatea ansamblului/subansamblului/pieselor componente defecte;
b) data aparitiei defectului;
c) natura defectului (mecanic, electric etc.);
d) gravitatea defectului (pe baza clasificarii);
e) efectul defectului asupra instalatiei/vehiculului feroviar;
f) modul de remediere (inlocuire piesa/subansamblu cu una/unul noua/nou similara/similar sau una/unul reparata/reparat, reglare, ajustare etc.);
h) imobilizarea in reparatie.
Modul de culegere si transmitere a informatiilor despre defecte si remedierea acestora trebuie sa faca obiectul unui acord intre proiectantul/constructorul/reparatorul vehiculului pe care se monteaza instalatia de ventilatie/incalzire/climatizare si utilizatorul vehiculului (instalatiei). In scopul reducerii numarului de defectari si a timpilor de indisponibilitate, este necesar ca furnizorul si utilizatorul instalatiei sa aiba o colaborare stransa pe toata durata ciclului de viata a instalatiei, cu respectarea de catre ambele parti a obligatiilor ce le revin.
7.2. Cerinte privind mentenabilitatea si disponibilitatea previzionala
Pentru obtinerea unor performante privind mentenabilitatea si disponibilitatea trebuie ca, de la faza de proiectare, instalatia sa fie conceputa astfel incat sa fie usor de intretinut si reparat. Se pot utiliza tehnici automate pentru controlul starii tehnice si de mentenanta.
Cerintele privind mentenabilitatea si disponibilitatea previzionala a instalatiilor de ventilatie/incalzire/climatizare trebuie specificate, atunci cand sunt definite si cunoscute urmatoarele:
a) politica de mentenanta care trebuie aplicata, procedurile/instructiunile care trebuie elaborate si aplicate;
b) continutul programului de mentenanta si logistica de sustinere;
c) caracteristicile de mentenabilitate care trebuie satisfacute la proiectarea instalatiei (accesibilitate, modularitate, usurinta in demontare etc.);
d) constrangerile care trebuie prevazute la utilizarea instalatiei si modul cum influenteaza mentenanta;
e) cerintele privind intocmirea programului de mentenanta, in scopul de a asigura caracteristicile de mentenanta impuse;
f) competentele si responsabilitatile personalului implicat in activitatile de exploatare si intretinere a instalatiei;
g) conditiile de exploatare si de mediu in care este utilizata instalatia;
h) incercarile de demonstrare a satisfacerii unor cerinte privind mentenanta.
7.2.1. Specificarea indicatorilor de mentenabilitate si disponibilitate previzionala
Pentru caracterizarea mentenabilitatii si disponibilitatii previzionale a instalatiilor de ventilatie/incalzire/climatizare este necesar sa se specifice cel putin urmatorii indicatori:
a) timpul mediu de reparare MRT;
b) timpul mediu de defectare;
c) coeficientul de disponibilitate A;
d) functia de mentenabilitate M (t1, t2).
7.2.2. Metode de determinare a indicatorilor previzionali de mentenabilitate
Pentru determinarea indicatorilor de la pct. 7.2.1 lit. a), b) si c) se vor utiliza metode statistice si formulele de calcul al mediilor si al coeficientului de disponibilitate.
Pentru determinarea functiei de mentenabilitate se va utiliza metoda analitica adoptand distributia exponentiala e-lambda (Laplace) pentru modelarea matematica a timpilor de reparatie.
Modelul de distributie va fi validat utilizand unul dintre testele de validare oferite de literatura de specialitate.
7.2.3. Cerinte privind sistemul de mentenanta (preventiva si corectiva)
Instituirea unui sistem de mentenanta pentru instalatiile de ventilatie/incalzire/climatizare presupune specificarea cerintelor referitoare la:
-programul de mentenanta preventiva care sa contina frecventa si ciclicitatea actiunilor de mentenanta;
-lucrarile ce trebuie efectuate la fiecare categorie de revizie/inspectie;
-piesele componente/subansamblurile ce trebuie inlocuite cu altele noi similare si periodicitatea inlocuirii, in special pentru piesele componente critice;
-calificarea personalului de mentenanta;
-echipamentele, sculele si dispozitivele utilizate pentru controlul starii tehnice si pentru reparatia instalatiei, inclusiv mijloacele de etalonare;
-documentele pentru mentenanta (manualul pentru mentenanta, prescriptii pentru mentenanta continand criteriile de acceptare etc.);
-resursele necesare sustinerii programului de mentenanta (utilitati, personal, echipamente specifice etc.).
Pentru specificarea cerintelor privind indicatorii de fiabilitate, mentenabilitate si disponibilitate se recomanda urmatoarele documente de referinta: [11], [12], [13], [25], [26], [27], [28] si [33].
8. Cerinte privind asigurarea calitatii procesului de proiectare a instalatiilor de ventilatie/incalzire/climatizare
Obtinerea unor rezultate bune in ceea ce priveste performantele si eficacitatea instalatiilor de climatizare se asigura din etapa de proiectare prin determinarea, comunicarea, analiza si intelegerea tuturor cerintelor si asteptarilor referitoare la instalatiile de ventilatie/incalzire/climatizare.
8.1. Elementele de intrare ale proiectarii
Beneficiarul final/utilizatorul vehiculului trebuie sa stabileasca si sa comunice proiectantului urmatoarele elemente:
a) tipul vehiculului pe care se monteaza instalatia, precizand:
-caracteristicile constructive ce pot influenta instalatia de incalzire/climatizare;
-modul de compartimentare si destinatia spatiilor anexa;
-materialele din care sunt alcatuiti peretii, podeaua si plafonul compartimentelor;
b) domeniul de utilizare a vehiculului;
c) aria geografica de utilizare;
d) cerintele pentru instalatia de incalzire/climatizare (conform prezentei norme tehnice feroviare):
-cerinte privind componenta instalatiei;
-caracteristici tehnice si functionale;
-conditii privind fiabilitatea, mentenabilitatea si disponibilitatea;
-conditii privind locul de amplasare a ansamblurilor si subansamblurilor instalatiilor pe vehicul (in interiorul vehiculului, in exterior etc.);
e) cerinte privind comunicarea cu beneficiarul final (detinatorul vehiculului feroviar), pe durata elaborarii proiectului:
-modul de tratare a cerintelor nedocumentate, precum si a cerintelor care conduc la modificarea proiectului;
-modul de participare a beneficiarului la validarea proiectului sau a partilor de proiect in diverse etape.
8.2. Elementele de iesire ale proiectarii:
a) planul proiectului (etape de elaborare a proiectului, de verificare si de validare);
b) documentatia proiectului (scrisa si desenata):
-specificatia tehnica contine: cerinte, caracteristici, incercari, metode de incercare, cerinte de admisibilitate;
-breviare de calcul (calculul indicatorilor previzionali de fiabilitate, bilanturi energetice etc.);
-lista furnizorilor ansamblurilor si subansamblurilor componente si a serviciilor;
c) planul mentenantei preventive:
-tipul reviziilor/inspectiilor si al reparatiilor planificate;
-intervalul de timp/km parcursi la care se executa;
-plan de etalonare/reglare;
d) manual pentru mentenanta preventiva:
-lista ansamblurilor, subansamblurilor si pieselor critice;
-lista pieselor de schimb;
-lista pieselor de schimb care nu se repara (se inlocuiesc cu altele noi similare) si duratele de viata la care se inlocuiesc;
-scheme (electrice, hidraulice, de ungere etc.);
-nomenclatoare de lucrari pentru fiecare tip de revizie/reparatie;
-proceduri/instructiuni de lucru pentru cautarea defectelor, demontare/montare, reparare, reglare, cerinte referitoare la securitatea personalului implicat;
-lista dispozitivelor de masurare si control;
-lista persoanelor care necesita autorizatii speciale;
-modelul rapoartelor de incercare/verificare;
-lista certificatelor specifice referitoare la securitate si dispozitiile legale (echipamente care lucreaza sub presiune, echipamente care polueaza, aparate si echipamente de masura) pe care trebuie sa le obtina fabricantul/utilizatorul;
-documentele pentru inregistrarea activitatilor de mentenanta;
-instructiuni de punere in functiune;
-instructiuni de exploatare;
-modelul documentelor pentru inregistrarea informatiilor privind defectele si modul de remediere;
-diagrame (control MTBF, MTR, cauza-efect etc.);
Atunci cand beneficiarul final solicita ca procesul de proiectare sa se realizeze intr-un sistem de management al calitatii se recomanda utilizarea prevederilor din [29].
ANEXA la norma tehnica feroviara
Aplicarea standardelor cuprinse in aceasta lista reprezinta o modalitate recomandata pentru asigurarea conformitatii cu cerintele din prezenta norma tehnica feroviara.
[1] Fisa UIC nr. 550 OR: editia a 11-a, aprilie 2005. Instalatii pentru alimentarea cu energie electrica a materialului
rulant pentru transport de calatori
[2] Fisa UIC nr. 550-1 OR: editia 1 din 1 ianuarie 1990. Dulapuri cu aparataj electric la bordul materialului rulant
pentru transport de calatori
[3] Fisa UIC nr. 558 OR: editia 1 din 1 ianuarie 1996. Linia de telecomanda si de informare - Caracteristici tehnice
unificate pentru echipamentul vagoanelor de calatori RIC
[4] SR EN 13129-1:2004 - Aplicatii feroviare. Aer conditionat pentru materialul rulant de lung parcurs. Partea 1:
Parametri de confort
[5] SR EN 13129-2:2005 - Aplicatii feroviare - Aer conditionat pentru materialul rulant de lung parcurs - Partea 2:
Incercari de tip
[6] SR EN 779:2004 - Filtre de aer pentru ventilatia generala. Determinarea performantelor de filtrare
[7] SR EN ISO 7726:2004 - Ergonomia ambiantelor termice. Aparate de masurat marimile fizice
[8] SR EN 50125-1:2003 - Aplicatii feroviare - Conditii de mediu pentru echipamente. Partea 1: Echipament la
bordul materialului rulant
[9] SR EN 60721-3-0:1997 - Clasificarea conditiilor de mediu. Partea 3 - Clasificarea grupelor de agenti de mediu
si a gradelor de severitate ale acestora. Introducere
[10] SR EN 50155:2002 - Aplicatii feroviare. Echipamente electronice utilizate pe materialul rulant.
[11] SR CEI 60300-3-4:2001 - Managementul sigurantei in functionare. Partea 3: Ghid de aplicare. Sectiunea 4:
Ghid pentru specificarea cerintelor sigurantei in functionare
[12] SR EN 13460:2003 - Mentenanta. Documente pentru mentenanta
[13] SR EN 50126:2003 - Aplicatii feroviare. Specificarea si demonstrarea fiabilitatii, disponibilitatii, mentenantei si
sigurantei (FDMS) Partea 1: Prescriptii de baza si procese generice
[14] SR EN 1822-1:2002 - Filtre de aer de inalta eficienta (HEPA si ULPA) Partea 1: Clasificare, incercari de
performanta, marcare
[15] SR EN 1822-2:2003 - Filtre de aer de inalta eficienta (HEPA si ULPA) Partea 2: Producere aerosol, echipament
de masurare si statistica numararii particulelor
[16] SR EN 50121-2:2003 - Aplicatii feroviare. Compatibilitate electromagnetica. Partea 2: Emisii ale sistemului
feroviar in ansamblul sau catre lumea exterioara
[17] SR EN 60721-3-3:1997/A2:2004 - Clasificarea conditiilor de mediu. Partea 3 - Clasificarea grupelor de agenti
de mediu si a gradelor de severitate ale acestora. Sectiunea 3. Utilizarea stationara (la post fix) in spatii protejate
la intemperii
[18] SR EN 60721-3-5:2004 - Clasificarea conditiilor de mediu. Partea 3 - Clasificarea grupelor de agenti de mediu
si a gradelor de severitate ale acestora. Sectiunea 5: Instalatii pe vehicule terestre
[19] SR EN 61373:2002 - Aplicatii feroviare. Echipament pentru material rulant - Incercari la socuri si vibratii
[20] SR EN 50121-3-2:2007 - Aplicatii feroviare. Compatibilitate electromagnetica. Partea 3-2: Material rulant.
Aparatura
[21] SR EN 50121-3-1:2007 - Aplicatii feroviare. Compatibilitate electromagnetica. Partea 3-1: Material rulant -
Trenuri si vehicule complete
[22] SR EN 50121-1 - Aplicatii feroviare - Compatibilitate electromagnetica. Partea 1: Generalitati
[23] SR EN 50163:2006 - Aplicatii feroviare. Tensiuni de alimentare a retelelor de tractiune electrica
[24] SR EN 50207:2007 - Aplicatii feroviare. Convertizoare electrice de putere pentru material rulant
[25] SR CEI 60300-3-2:2005 - Managementul sigurantei in functionare - Partea 2: Ghid de aplicare. Culegerea
datelor privind siguranta in functionare in conditiile de exploatare
[26] SR CEI 60863:1998 - Prezentarea rezultatelor previziunii caracteristicilor de fiabilitate, mentenabilitate si
disponibilitate
[27] SR EN 60706-3:2007 - Mentenabilitatea echipamentelor. Partea 3: Verificarea si culegerea, analiza si
prezentarea datelor
[28] SR EN 60706-2:2007 - Mentenabilitatea echipamentelor. Partea 2: Cerinte si studii de mentenabilitate in timpul
fazei de proiectare si dezvoltare
[29] SR EN ISO 9001:2001 - Sisteme de management al calitatii. Cerinte.
[30] Fisa UIC nr. 567 OR, editia a 2-a noiembrie 2004: Dispozitii generale privind vagoanele de calatori
[31] Fisa UIC 567-1 OR, editia a 4-a din 1 ianuarie 1978 cu 7 modificari: Vagoane de calatori unificate de tip X si Y in
traficul international - Caracteristici
[32] Fisa UIC 567-2, editia a 4-a din 1 iulie 1991 cu 2 modificari: Vagoane de calatori unificate tip Z admise in traficul
international - Caracteristici
[33] SR CEI 60706-4:1997 - Ghid pentru mentenabilitatea echipamentelor. Partea 4: Sectiunea 8: Planificarea
mentenantei si logisticii de mentenanta
|
rss